Nici indemnizațiile de 375.000 de lei nu acoperă deficitul de profesori din școli

Guvernul a aprobat pe 20 mai majorarea indemnizațiilor pentru absolvenții care se vor angaja în școli și grădinițe începând cu 1 iulie 2026. Tinerii cu studii superioare care vor merge să predea în afara municipiilor Chișinău și Bălți vor primi 275.000 de lei, iar cei cu studii profesional-tehnice – 235.000 de lei, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Cele mai mari stimulente sunt prevăzute pentru profesorii de discipline reale, matematică, fizică, chimie, biologie și informatică, precum și pentru profesorii de limba română din școlile cu predare în limba rusă. Aceștia vor putea primi până la 375.000 de lei dacă aleg să activeze în localitățile din afara marilor orașe.

Indemnizația va fi achitată în două tranșe. Mai exact, jumătate după primele șase luni de activitate și restul după 18 luni de muncă. Totuși, profesorii care nu vor activa timp de cinci ani în instituțiile unde au fost repartizați vor trebui să returneze banii.

Ministerul Educației speră astfel să atragă mai mulți tineri spre profesia didactică și să reducă deficitul de cadre. Totuși, datele statistice arată că numărul absolvenților repartizați anual în școli rămâne mult sub necesități. În 2025 au fost repartizați 429 de tineri, în timp ce sistemul avea 1.586 de locuri vacante.

Situația este și mai gravă la disciplinele considerate deficitare. Din cele 475 de funcții vacante anunțate anul trecut pentru matematică, fizică, informatică și alte materii reale, au fost repartizați doar 37 de tineri specialiști.

La matematică au fost ocupate doar nouă posturi din cele 238 disponibile, iar la fizică nu a fost repartizat niciun profesor pentru cele 107 locuri vacante. La informatică au fost acoperite doar două dintre cele 27 de funcții disponibile.

Directoarea liceului „Alexandru cel Bun” din Sângera, Ana Peciul, spune că instituția caută fără succes un profesor de fizică de aproape patru ani.

„Am trimis deja profesorii noștri de chimie și biologie la recalificare, pentru că în noul curriculum național, care va intra în vigoare în 2027, vor fi comasate fizica, biologia și chimia într-o singură materie: științe”, a declarat directoarea.

Ea consideră că indemnizația de 375.000 de lei ar putea motiva unii tineri, însă problema principală rămâne salariul și stresul din sistem.

„Salariul de 15.000 de lei pe care îl are un profesor care muncește câte 30 de ore pe săptămână este o bătaie de joc. Măcar 25.000 ar trebui să fie salariul”, afirmă Ana Peciul.

Probleme persistă și în UTA Găgăuzia, unde profesorii de limba română sunt puțini, iar interesul pentru studierea limbii rămâne redus. Lidia Ostaș, specialistă în Direcția de învățământ din autonomie, consideră că simpla majorare a indemnizațiilor nu va rezolva situația.

„Nu cred că vor sta în rând absolvenții pentru a veni în Găgăuzia”, spune aceasta, sugerând că autoritățile ar trebui să investească mai mult în activități culturale și în centre moderne de predare a limbii române.

Potrivit autorităților, majorarea indemnizațiilor face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri pentru susținerea tinerilor profesori. În ultimii doi ani, bursele pentru studenții de la pedagogie au fost dublate, iar debutanții primesc compensații pentru chirie și pentru plata facturilor în sezonul rece.