Moldova trece la ora de iarnă. Cum este afectat corpul uman

Deși controversată și deseori contestată, trecerea la ora de iarnă prezintă câteva avantaje demne de luat în considerare. Unul dintre cele mai evidente beneficii este reprezentat de diminețile mai luminoase pe care le aduce acest proces, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

Expunerea la lumina naturală în primele ore ale zilei poate avea un impact pozitiv asupra ritmului circadian al oamenilor, ajutându-i să se trezească mai ușor și să fie mai energici și productivi pe parcursul dimineții. Acest aspect poate fi deosebit de important pentru elevi și angajați, care trebuie să înceapă devreme programul școlar sau cel de lucru.

Un alt potențial beneficiu al orei de iarnă, deși încă subiect de dezbatere, este economia de energie electrică. Ideea inițială din spatele acestei schimbări a fost de a profita de lumina naturală pentru o perioadă mai lungă de timp în serile de vară, reducând astfel nevoia de iluminat artificial și, implicit, consumul de energie electrică. Cu toate că impactul real asupra economisirii de energie este în prezent pus sub semnul întrebării, acest argument rămâne un aspect important în discuția despre ora de iarnă.

Trecerea la ora de iarnă poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra activităților în aer liber. Cu o oră în plus de lumină naturală dimineața, oamenii au mai mult timp la dispoziție pentru a se bucura de activități precum joggingul, plimbările sau alte forme de exercițiu fizic, înainte de a începe ziua de lucru sau de școală. Această oportunitate poate încuraja un stil de viață mai sănătos și mai activ, cu beneficii pe termen lung pentru sănătatea fizică și psihică.

Nu în ultimul rând, unele studii sugerează că ora de iarnă poate contribui la îmbunătățirea siguranței rutiere. Prin faptul că oferă mai multă lumină naturală în orele de vârf de dimineață, când multe persoane se deplasează la serviciu sau la școală, acest sistem poate reduce riscul de accidente rutiere. Vizibilitatea crescută și o mai bună alertă a șoferilor datorată luminii naturale pot juca un rol important în prevenirea incidentelor nedorite pe șosele.

Cum este afectat organismul uman de schimbarea orei

Trecerea la ora de iarnă, deși aparent inofensivă, poate avea repercusiuni semnificative asupra sănătății și bunăstării noastre. Această schimbare bruscă a ritmului circadian poate declanșa o serie de efecte negative, atât fizice, cât și psihologice, care pot persista mult după ce ceasurile au fost date înapoi.

Una dintre cele mai frecvente și deranjante consecințe ale trecerii la ora de iarnă este perturbarea somnului. Organismul nostru funcționează după un ceas biologic intern, calibrat cu ciclul natural al zilei și al nopții. Când acest ritm este brusc întrerupt, mulți oameni se confruntă cu dificultăți în a adormi seara și a se trezi dimineața. Chiar și atunci când reușesc să adoarmă, calitatea somnului poate fi semnificativ afectată, rezultând într-o stare de oboseală cronică și letargie pe parcursul zilei. Copiii și vârstnicii par a fi deosebit de vulnerabili la aceste tulburări de somn, având nevoie de o perioadă mai lungă de adaptare la noul orar.

Dincolo de impactul fizic, trecerea la ora de iarnă poate avea și consecințe psihologice și emoționale profunde. Diminuarea bruscă a expunerii la lumina solară în a doua parte a zilei poate agrava simptomele depresive, în special la persoanele predispuse la tulburări afective sezoniere. Lipsa luminii naturale poate induce o stare de melancolie, apatie și tristețe, care poate persista pe tot parcursul iernii. De asemenea, perturbarea ritmului circadian poate crește nivelul de stres și anxietate, ducând la iritabilitate, nervozitate și dificultăți de concentrare.

Aceste efecte cumulative ale trecerii la ora de iarnă pot avea implicații serioase în viața de zi cu zi. Studiile au arătat o creștere îngrijorătoare a numărului de accidente rutiere și de muncă în zilele imediat următoare schimbării orei, ca urmare a oboselii și a scăderii vigilenței.

Mai mult, perturbarea somnului poate avea un impact negativ asupra sistemului imunitar, reducând capacitatea organismului de a se apăra împotriva infecțiilor și a bolilor. Unele cercetări sugerează chiar o posibilă legătură între trecerea la ora de iarnă și creșterea riscului de probleme cardiovasculare, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.

Cum putem minimaliza efectele negative 

Unul dintre cele mai importante aspecte este adaptarea treptată a programului de somn. Cu câteva zile înainte de schimbarea orei, începeți să vă culcați și să vă treziți cu 15-20 de minute mai devreme în fiecare zi. Această ajustare graduală permite corpului să se acomodeze treptat cu noul orar, reducând astfel șocul schimbării bruște. De asemenea, este esențial să mențineți o rutină consistentă de somn, culcându-vă și trezindu-vă la aceeași oră în fiecare zi, chiar și în weekend. Această regularitate ajută la stabilizarea ritmului circadian și facilitează adaptarea la ora de iarnă.

Expunerea la lumina naturală joacă, de asemenea, un rol crucial în reglarea ceasului biologic intern. Petreceți timp afară dimineața, imediat după trezire, pentru a profita de efectele energizante și de reglare ale luminii solare. Pe de altă parte, seara, evitați expunerea la lumina albastră emisă de ecranele dispozitivelor electronice cu cel puțin o oră înainte de culcare. Această lumină artificială poate interfera cu producția de melatonină, hormonul care induce somnul, perturbând astfel calitatea și durata odihnei, conform health.harvard.edu.

Alegerile legate de alimentație și stilul de viață pot influența, de asemenea, capacitatea de adaptare la ora de iarnă. Evitați consumul de cofeină și alcool cu câteva ore înainte de culcare, deoarece acestea au un efect stimulant și pot perturba somnul. Optați pentru o cină ușoară și sănătoasă, consumată cu cel puțin două ore înainte de a merge la culcare, pentru a evita disconfortul digestiv care poate afecta calitatea somnului. Nu uitați de importanța exercițiilor fizice regulate pentru o stare generală de bine și un somn mai odihnitor, dar evitați activitățile intense seara, care pot avea un efect energizant nedorit.

Crearea unui mediu de somn propice relaxării este un alt factor important. Asigurați-vă că dormitorul dumneavoastră este întunecat, liniștit și răcoros, pentru a favoriza un somn profund și odihnitor. Dacă aveți probleme cu somnul noaptea, încercați să evitați somnul de după-amiază, chiar dacă vă simțiți obosiți. Acesta poate interfera cu capacitatea de a adormi seara și poate perpetua un ciclu de somn perturbat.

De ce se schimbă ora în funcție de anotimp

Schimbarea orei, cunoscută și sub numele de ora de vară sau ora de iarnă, are scopul de a optimiza utilizarea luminii naturale pe parcursul zilei. Acest obicei a fost adoptat inițial pentru a economisi energie și a reduce costurile de iluminat artificial. Prin ajustarea ceasului, se încearcă extinderea orei de lumină naturală în timpul serii, ceea ce poate contribui la o mai bună utilizare a resurselor energetice și la reducerea emisiilor de carbon.

Deși există beneficii, schimbarea orei a fost și subiect de controverse. Unii cercetători susțin că adaptarea constantă la schimbările de oră poate afecta somnul și ritmul circadian, provocând oboseală și disconfort. Aceste preocupări au dus la discuții în diverse țări privind posibila abandonare a acestei practici.

În România, ora de iarnă va fi ajustată conform reglementărilor Uniunii Europene. Această practică este în continuare un subiect intens dezbătut de opinia publică.

Țări care au renunțat la schimbarea orei în funcție de anotimp

Mai multe țări au renunțat la schimbarea orei de iarnă și la ora de vară, alegând să mențină aceeași oră pe tot parcursul anului. Aceste țări au decis să nu mai implementeze schimbarea orei, considerând că beneficiile acestei practici nu justifică posibilele inconveniente, precum afectarea ritmului natural al somnului și al activităților cotidiene. Această alegere reflectă o tendință globală de a reconsidera eficiența și impactul schimbării orei asupra vieții de zi cu zi. Printre aceste state se numără:

• Panama;
• Ecuador;
• Venezuela;
• Columbia;
• Nicaragua;
• Guatemala;
• Hawaii (parte a Statelor Unite);
• Belarus;
• Islanda.