Ministerul Agriculturii motivează întârzierile prin noile modificări legislative care sunt încă în proces privind noua politică de subvenționare, care urmează să corespundă standardelor Uniunii Europene. Ulterior fermierii ar putea accesa fonduri de preaderare, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Înghețurile din acest an au compromis culturile în unele regiuni ale țării, iar situația este descrisă de către agricultorul Sergiu Stefanco, ca fiind una dramatică, în timp ce unele culturile multianuale au fost compromise la 100%.

Potrivit lui, pentru 2025, nu există încă apeluri deschise pentru subvenții. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

„Noi, de exemplu, deținem o fermă de oi și lucrăm culturi mari – grâu, orz, rapiță, porumb, floarea-soarelui. Încercăm să diversificăm. În ceea ce privește pomicultura și viticultura, problema principală a colegilor mei, a vecinilor care au renunțat la aceste culturi, este lipsa forței de muncă.

De asemenea, culturile au fost afectate de înghețuri. Vreau să spun că absolut toată țara a fost afectată – porumbul a avut de suferit, iar floarea-soarelui care a răsărit mai devreme a fost compromisă. Este, practic, un dezastru total în agricultură, mai ales în ultima săptămână. Combinația dintre temperaturile negative din timpul nopții și temperaturile foarte ridicate, însoțite de secetă în timpul zilei, creează o situație extrem de dificilă pentru agricultori”, spune agricultorul.

Privind acordarea de compensații în urma înghețurilor din acest an, autoritățile sunt încă la etapa de procesare a datelor din teritoriu. Pe plan financiar, fondul de 1,9 miliarde lei alocat în acest an acoperă doar datoriile restante din 2024. Ministerul Agriculturii explică întârzierea prin faptul că se află într-o perioadă de tranziție legislativă.

Potrivit directorului adjunct al Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură, Diana Coșalâc, în prezent există o nouă politică de subvenționare aprobată în prima lectură, aliniată cerințelor Uniunii Europene, și doar după aprobarea finală a legii vor fi lansate noi apeluri.

Potrivit Dianei Coșalâc, odată ce noua lege de subvenționare va fi aprobată, țara noastră va avea acces la fondurile de preaderare ale Uniunii Europene destinate sectorului agricol.

„Suntem foarte deschiși și înțelegem foarte bine că, odată ce vom obține fonduri de preaderare, situația se va schimba. Însă, pentru aceasta, trebuie să muncim de pe acum, ca să nu acumulăm întârziere. Noua politică, care urmează să fie aprobată de Parlament, direcționează fermierii clar spre cei trei piloni de bază.

Chiar dacă ne propunem să trecem imediat la alocarea plăților directe, vă spun cu certitudine: nici fermierii nu sunt pregătiți, nici AIPA nu este pregătită pentru a gestiona astfel de subvenții. Asta și din cauza faptului că nu avem încă mecanisme de control, iar fermierii nu dispun de toate datele despre terenurile lor. Vorbim, de exemplu, despre numerele cadastrale ale terenurilor pe care le lucrează.

De asemenea, este necesar să țină registre cu tipurile de fertilizanți pe care îi folosesc pentru lucrările solului. Uniunea Europeană pune accent pe tipurile de fertilizanți, îngrășăminte și insecticide utilizate în culturile agricole”, a menționat Diana Coșalâc.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare încearcă să faciliteze accesul fermierilor la informații și resurse esențiale pentru dezvoltarea activității agricole. Un exemplu concret este înființarea Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, o instituție subordonată ministerului, care, doar în primul an de activitate, a oferit instruiri și consiliere pentru peste 1300 de fermieri.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în 1995 ponderea agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a fost de aproape 30%, în 2009 s-a redus până la 8,5%, iar în 2015 a atins 11,7%. În 2024, datele arată că cel mai negativ impact asupra creșterii economice l-a avut agricultura, deoarece producția a scăzut dramatic din cauza secetei.