„Am urmărit întreaga lor traiectorie - de la grădiniță la școală, liceu, facultate și mai apoi primii ani de muncă - și am constatat că la fiecare etapă, generația 2004 s-a topit din punct de vedere demografic în fața ochilor noștri. Fenomenul nu e natural, ci profund structural. E vorba de un exod educat, continuu și accelerat”, spune el, transmite Știri.md, cu referire la newtv.md.

În cadrul unei analize, Ioniţă a prezentat şi „etapele dispariției generației”:

La 6 ani, 35.400 din cei 38.000 erau încă în țară - o pierdere de 2.600 copii deja în primii ani;
Când au mers prima zi la școală, mai rămân 32.200 - înseamnă că peste 15% erau deja plecați;
La gimnaziu (2015), doar 29.900 - adică o pierdere cumulată de 21%;
Liceul (2020): 27.100 - înseamnă că 1 din 3 copii născuți în 2004 deja nu mai era în Moldova;
Facultate (2023): 22.900 - doar 60% mai sunt în țară;
Absolvenți (2026): 17.800 - aproape 1 din 2 tineri a părăsit deja țara până la 22 de ani;
Iar la 26 de ani, după 5 ani de muncă (2031), mai rămân doar 14.600 - sub 40%.

„Din grafic se vede clar ritmul acestui fenomen: după 15 ani, deja 30% sunt pierduți. Între 16-21 de ani, migrarea devine masivă - între 5% și 7% anual. După aceea, chiar și cei care mai încearcă să înceapă o carieră aici pleacă. Generația 2004 devine o generație aproape complet pierdută. Ca și cei de vârsta lor născuți la începutul anilor 2000”, explică economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, „acești tineri nu sunt doar cifre. Ei sunt viitori contribuabili, părinți, specialiști”:

- Statul a investit în educația lor peste 30.000 de euro per capita până la 22 de ani - adică cel puțin 750 milioane euro investiți într-o generație care, în proporție de peste 60%, a plecat.

- Pierderi fiscale: fiecare tânăr plecat înseamnă 25-30 de ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o contribuție medie anuală de 4.000 euro, Moldova pierde 100.000-120.000 euro pe individ.

- Impact asupra pieței muncii: lipsa forței de muncă calificate generează dezechilibre. Sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul resimt o criză structurală.

- Presiune pe sistemul de pensii: migrarea tinerilor lasă în urmă o populație îmbătrânită, accentuând dezechilibrul între contribuabili și beneficiari", menționează el.

Economistul propune patru soluții pentru a preveni plecarea tinerilor:

Educație conectată la piața muncii - Universitățile trebuie să pregătească tinerii pentru joburi disponibile în țară;
Stimulente pentru revenire - Burse condiționate, scutiri fiscale și credite pentru locuințe pentru tinerii care se întorc;
Contract social cu tineretul - Moldova trebuie să le ofere un viitor stabil, demn și prosper, nu doar să le ceară să rămână;
Reformarea administrației publice - Statul ineficient forțează plecarea tinerilor. Meritocrația și digitalizarea sunt esențiale.

„Aceasta nu este doar o problemă demografică. Este o catastrofă economică latentă. Fiecare an în care nu corectăm cursul înseamnă o nouă generație pierdută”, a conchis Ioniţă.