Conducerea R. Moldova nu are experiență de colaborare cu Donald Trump. Atunci când Maia Sandu își începea primul mandat prezidențial, administrația Trump părăsea Casa Albă. Cu președintele Joe Biden, șefa statului s-a întâlnit de mai multe ori și a reușit să stabilească relații de lucru bazate pe încredere. Acest lucru este strâns legat de războiul din Ucraina. Confruntată cu criza refugiaților și amenințarea unui atac rusesc prin Odesa în Transnistria, Moldova a căutat sprijin în Occident, iar SUA au răspuns cu promptitudine, transmite Știri.md cu referire la Newsmaker.md.

Washingtonul a aprobat un ajutor pentru Moldova în valoare de 949 de milioane de dolari. O parte semnificativă a acestor fonduri a fost folosită pentru găzduirea refugiaților. În plus, cu bani americani au fost renovate și punctele de frontieră prin care ucrainenii traversau granița.

SUA au început, de asemenea, să ajute la consolidarea capacităților de apărare ale Moldovei: în prezent, în fiecare an sunt organizate exerciții militare comune pentru a îmbunătăți coordonarea dintre armatele celor două țări.

Aproximativ 300 de milioane de dolari au fost alocate de americani pentru consolidarea securității energetice a Moldovei. Țara a achiziționat chiar și gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, în regim de testare.

Desigur, ajutorul oferit nu poate fi numit o strategie bine definită a SUA pentru Moldova. Administrația Biden a perceput problemele țării mai degrabă ca o continuare a crizei ucrainene. Însă acest lucru nu înseamnă că subiectul Moldova a fost ignorat.

Potrivit cercetătorului William Hill de la Centrul Internațional de Studii Wilson din Washington, fost șef al misiunii OSCE în Moldova, Trump probabil va continua să vadă R. Moldova ca pe o parte a problemei ucrainene. Dacă el va reuși într-adevăr să oprească războiul din Ucraina și să uite de problemă, se poate presupune că interesul pentru Moldova va slăbi. În plus, în echipa lui Trump, deocamdată, nu există oameni care ar putea promova interesele Moldovei.

„Richard Grenell, fost ambasador al SUA în Germania și fost șef al serviciilor de informații, nu a primit încă o funcție în noua administrație Trump, deși el a fost cel care a gestionat dosarul Moldovei în prima administrație Trump. Cu toate acestea, interacțiunea sa cu Moldova s-a limitat la contactele cu Vladimir Plahotniuc, ceea ce nu inspiră optimism”, a declarat Hill.

Acesta atrage atenția și asupra republicanului Mike Lawler, congressman din statul New York, ales în 2022. În Camera Reprezentanților a SUA, acesta conduce grupul moldovenesc și se ocupă de problemele legate de R. Moldova în politica americană. În plus, soția lui este originară din R. Moldova.

„Dar este încă prea devreme să afirmăm că cei care sunt interesați de promovarea intereselor Moldovei în noua administrație Trump vor colabora cu Lawler”, menționează Hill, dar este de acord cu faptul că prioritatea principală pentru Trump va fi Ucraina.

Hill atrage atenția asupra figurii generalului Keith Kellogg, care va deveni reprezentantul special al lui Trump pentru Ucraina în noua administrație. El nu exclude posibilitatea ca și R. Moldova să ajungă în centrul atenției acestuia.

În același timp, Hill consideră alegerea lui Kellogg pentru acest post o decizie bună. În administrația anterioară a lui Trump, el a ocupat funcția de consilier pentru securitate națională. În plus, Kellogg, în vârstă de 80 de ani, are o vastă experiență de serviciu militar în Orientul Mijlociu și în Europa.

Pavel Luzin, politolog, cercetător invitat la Școala Fletcher a Universității Tufts din SUA, expert în securitate internațională și forțele armate ale Rusiei a explicat jurnaliștilor de la Newsmaker.md că, nu vede nimic rău în faptul că problematica ucraineană va fi predominantă. Aceasta, în opinia lui, îl va obliga pe Trump să acorde atenție și problemelor Moldovei. Cu atât mai mult, cât timp războiul continuă, securitatea Moldovei rămâne extrem de vulnerabilă. În același timp, Luzin amintește că și Rusia percepe R. Moldova ca parte a „chestiunii ucrainene”.

„Proiectul Novorossia, inițiat de Kremlin încă din 2014, presupunea includerea în componența Rusiei a teritoriilor de la Harkov până la Odesa, iar apoi și Transnistria. Întrucât R. Moldova nu are o armată capabilă să opună rezistență, se considera că ea va deveni parte a acestui proiect”, explică Luzin și concluzionează că și acum toate deciziile lui Trump cu privire la Ucraina vor afecta direct și R. Moldova.

Planul lui Trump

Keith Kellogg este unul dintre autorii planului de soluționare a războiului din Ucraina, prezentat de Institutul de Politică „America înainte de toate”. Acesta este, deocamdată, singurul document care dezvăluie posibila abordare a lui Trump privind încheierea războiului. Esența planului constă în înghețarea liniei frontului în forma sa actuală. SUA și alte țări NATO, la rândul lor, vor amâna discuțiile despre aderarea Ucrainei la alianță. Ucrainei nu i se va cere să renunțe la teritoriile ocupate de Rusia. Totuși, Kievul va trebui să accepte că acestea vor putea fi recuperate doar prin negocieri și diplomație.

Ar putea părea că planul lui Kellogg presupune mai multe concesii pentru Rusia, însă nu este așa. Documentul prevede că, în cazul în care Kremlinul va refuza să înceapă negocierile de pace, SUA vor spori ajutorul militar acordat Ucrainei. Mai mult, indiferent de scenariu, aliații occidentali vor oferi Ucrainei garanții de securitate extinse, pentru a împiedica reluarea ostilităților de către Moscova. Cu toate acestea, în plan nu există explicații privind natura acestor garanții. Între timp, potrivit experților, tocmai garanțiile de securitate au o importanță crucială pentru Ucraina în perioada de după război.

„Rusiei, de fapt, îi este indiferent dacă Ucraina aderă la NATO sau nu. Putin refuză dreptul Ucrainei la existență, încercând să o distrugă și să o absoarbă, să o includă în componența Rusiei. De aceea, pentru Kiev, garanțiile de securitate din partea aliaților occidentali sunt foarte importante, iar de acestea depinde în mare măsură și securitatea Moldovei”, explică Pavel Luzin.

Expertul este convins că Ucraina înțelege: garanțiile de securitate sunt mai importante pentru ea decât o invitație în NATO.

„Realitatea este că printre țările Alianței Nord-Atlantice nu există niciuna dispusă să lupte pentru Ucraina. Multe state ale alianței sunt gata să furnizeze arme și să trimită instructori, dar nu și să participe la lupte directe”, afirmă Luzin.

Soluția, în opinia sa, constă în continuarea sprijinului din partea Occidentului pentru armata ucraineană prin toate mijloacele posibile, până când Rusia însăși va ieși din acest război.

„Primul Război Mondial nu s-a încheiat din cauza înfrângerii Germaniei. Dimpotrivă, în 1918, înainte de înfrângere, Germania controla teritorii vaste, de la Franța până în Ucraina, și pregătea o nouă ofensivă. Cu toate acestea, lipsa de resurse și pierderile umane au epuizat țara. Rusia ar putea avea aceeași soartă. Esențial este să continuăm să susținem Forțele Armate ale Ucrainei, să intensificăm presiunea sancțiunilor și să oferim Ucrainei un ajutor multilateral”, explică Luzin.

„Planul victoriei” al lui Zelenski vs ultimatumurile rusești

De altfel, Ucraina își recunoaște dependența de ajutorul militar al Occidentului. Având în vedere natura lui Trump, autoritățile ucrainene au început să manifeste mai multă flexibilitate în privința unor posibile negocieri cu Rusia, în ciuda interdicției introduse în 2022 privind discuțiile cu Putin. Astfel, la întâlnirea cu Trump în timpul deschiderii catedralei Notre-Dame din Paris, Zelenski a sprijinit apelurile acestuia la negocieri pentru încheierea războiului, dar cu condiția oferirii de garanții de securitate pentru Ucraina.

În același timp, Zelenski continuă să promoveze „planul victoriei Ucrainei”, care prevede nu doar încetarea focului, ci și măsuri menite să prevină o nouă ofensivă a Rusiei. Printre acestea se numără aderarea Ucrainei la NATO și eliminarea restricțiilor asupra loviturilor împotriva obiectivelor militare rusești, ceea ce este deja parțial implementat: SUA și câteva țări europene au permis utilizarea rachetelor furnizate Ucrainei pentru atacuri asupra țintelor militare din interiorul Rusiei.

În schimbul sprijinului occidental, Zelenski propune ca, după încheierea războiului, trupele ucrainene să înlocuiască forțele americane în Europa. Se pare că, astfel, el răspunde criticilor lui Trump, care, în perioada primului său mandat prezidențial, a acuzat aliații europeni din NATO de o contribuție insuficientă la capacitatea de apărare a alianței.

Acordul pe care Trump va încerca probabil să îl încheie cu Putin s-ar putea dovedi dezavantajos pentru Ucraina. Dar acesta ar putea să nu fie acceptabil nici pentru Rusia, iar Kremlinul nu va fi dispus să îl semneze. Și atunci Kievul ar putea declara, într-un mod obedient.

„Acordul, desigur, nu este foarte avantajos nici pentru noi, dar suntem dispuși să facem o concesie, nu atât față de Putin, cât față de dumneavoastră, domnule Trump. Doar convingeți-l și calmați-l pe acest Putin nebun, sau, și mai bine, continuați să ne furnizați arme”, a menționat Gheorghi Cijov, directorul Centrului pentru Promovarea Reformelor din Kiev.

Cu toate acestea, Moscova își menține ferm pozițiile, declarând că este gata să înceapă negocieri pentru încetarea focului doar dacă Ucraina își retrage trupele din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson până la granițele lor administrative. Aceasta include și zonele care se află în prezent sub controlul Kievului. În plus, Kremlinul insistă asupra recunoașterii Crimeei, Sevastopolului și a teritoriilor anexate ca parte a Rusiei. Printre cerințe se numără și renunțarea oficială a Ucrainei la aderarea la NATO, precum și dezarmarea și reducerea forțelor armate ucrainene.

„Nu suntem împotriva păcii, suntem pentru pace, dar aceasta nu trebuie să fie un conflict înghețat. Nu vrem să ne confruntăm cu noi excese din partea Ucrainei peste 20 de ani”, a comentat Vladimir Djabarov, prim-vicepreședintele Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Consiliului Federației din Rusia, posibilele planuri ale lui Trump de a încheia un acord cu Ucraina.

Din aceasta se poate deduce că la Kremlin există înțelegerea faptului că, chiar și după încetarea focului, Ucraina nu va accepta ocuparea teritoriilor sale și că Rusia are nevoie, la rândul său, de garanții de securitate. De aici rezultă și cerințele privind dezarmarea Ucrainei și reducerea efectivelor armatei sale.

„Moscova încearcă să impună Kievului un mecanism care să prevină reluarea războiului din partea Ucrainei. Însă semnarea unor documente prin care anumite teritorii ucrainene devin parte a Rusiei este categoric inacceptabilă pentru societate și niciun politician ucrainean nu va accepta acest lucru”, afirmă Gheorghi Cijov.

Potrivit politologului, paradoxul situației constă în faptul că acceptarea Ucrainei în NATO ar rezolva această problemă, deoarece membrii alianței nu pot iniția lupte în mod unilateral. Însă Cijov se îndoiește că acest lucru este înțeles la Kremlin.

Pavel Luzin nu crede că Rusia îi va face vreo concesie lui Trump în privința Ucrainei. Declarațiile oficialilor ruși despre disponibilitatea de a face pace sunt interpretate de acesta ca o încercare de a obține o pauză în război, dar este convins că această pauză nu va aduce niciun avantaj Rusiei.

„În ciuda luptelor grele, armata rusă nu a reușit să provoace Ucrainei o înfrângere semnificativă. Nu a reușit să distrugă niciun grup mare de forțe ucrainene astfel încât Kievul să ceară primul o pauză. Armata ucraineană nu este demoralizată, țara nu se confruntă cu o criză politică, iar Occidentul continuă să ofere ajutor militar. Drept urmare, Rusia nu are niciun avantaj strategic care să-i permită să-și impună condițiile. Kremlinul nu are ce să ofere nici măcar propriului popor ca „victorie”, iar războiul deja afectează însăși Rusia — luptele se desfășoară inclusiv în regiunea Kursk”, explică Luzin.

Expertul militar cataloghează lansarea noii rachete rusești „Oreșnik” drept o încercare de a intimida Ucraina, în condițiile în care nu reușește să răstoarne radical situația. Însă nici acest lucru nu a funcționat: imaginile din satelit au arătat că uzina de mașini „Iujmaș” din Dnipro, specializată în producția de sisteme de rachete, a rămas practic intactă după lovitura cu „Oreșnik”.

În general, războiul devine tot mai împovărător pentru Rusia. Acest lucru este confirmat de apelul Moscovei către Coreea de Nord cu solicitarea de a furniza arme și de a trimite militari nord-coreeni pentru a participa la conflictul din Ucraina. În schimbul acestui ajutor, Rusia a încheiat cu Phenianul un acord de alianță strategică. Un acord similar este în curs de pregătire pentru semnare cu Iranul. Totuși, astfel de pași ar putea duce la escaladarea războiului din Ucraina și la creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu și pe Peninsula Coreeană.

„Acordurile cu Coreea de Nord și Iranul consolidează, într-un fel, axa antiamericană pe care o construiește Rusia. Acest lucru amintește de pactul Molotov-Ribbentrop din 1939, care a făcut din URSS un aliat al Germaniei până la 22 iunie 1941. Astfel, Rusia continuă să creeze probleme la nivel global — de la Siria și Iran până la sprijinirea Hezbollah. Toate acestea sporesc riscurile pentru securitatea internațională”, afirmă Pavel Luzin.

Trump, cel mai probabil, nu va rămâne pasiv în fața faptului că Moscova își construiește alianțe cu state pe care SUA le consideră adversari. Aceasta înseamnă că în cazul Ucrainei nu ar trebui să ne așteptăm la schimbări radicale, chiar dacă noul președinte al SUA va depune toate eforturile.

O oportunitate pentru reintegrare

„În pofida complexității și incertitudinii situației din jurul Ucrainei, R. Moldova are șansa de a folosi acest moment în interesul său și de a-și rezolva problemele interne. Principalul aspect este că războiul din Ucraina a creat o „fereastră de oportunitate” pentru o reglementare definitivă a problemei transnistrene, iar autoritățile moldovenești ar trebui să profite de această ocazie pentru a începe procesul de reunificare a țării”, este convins William Hill.

Acesta consideră că, după începutul invaziei ruse în Ucraina, chiar și Tiraspolul caută modalități de a normaliza relațiile cu R. Moldova. Economia și sectorul energetic al Transnistriei erau profund integrate în R. Moldova chiar și înainte de război. Având în vedere că Rusia practic nu oferă niciun ajutor Tiraspolului, această interdependență doar s-a intensificat.

„Ajungerea la un acord privind reunificarea Moldovei și a Transnistriei nu va fi ușoară, dar din momentul în care Igor Smirnov, primul președinte al Transnistriei, insista asupra independenței regiunii, situația s-a schimbat radical. În prezent, un factor-cheie pentru reunificare ar putea fi sprijinul Ucrainei. Un viitor stabil și previzibil al Transnistriei și Moldovei va fi benefic pentru Kiev, deoarece acest lucru va reduce riscurile regionale suplimentare”, consideră Hill.

Toți experții cu care au vorbit jurnaliștii de la Newsmaker.md sunt de părere că R. Moldova ar trebui să urmărească cu atenție modul în care Trump va încerca să rezolve criza ucraineană. În cadrul posibilelor negocieri, ar putea fi abordate și problemele Moldovei.

„Totuși, este important nu doar să se observe, ci să se elaboreze o strategie proprie pentru rezolvarea problemelor interne, precum sectorul energetic sau reunificarea Transnistriei, și să se promoveze activ aceasta. În cele din urmă, Moldovei îi va reveni sarcina de a-și rezolva singură problemele”, adaugă Hill.