Harunjen nu e mulțumit de faptul cum se desfășoară dosarul miliardului

Potrivit lui, furtul miliardului nu este o faptă care s-a săvârșit într-o zi, dar ani în șir. Eduard Harunjen spune că în acest dosar au fost implicate sute de bănci de peste hotare, banii au parcurs căi prin care o parte din care au ajuns în zone off-shore. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Puterea a patra” de la postul de televiziune N4, transmite Știri.md cu referire la IPN.

„Furtul miliardului nu este o faptă care s-a săvârșit într-o zi. Am spus acest lucru de câteva ori și în plenul Parlamentului, în comisia parlamentară. Aceasta s-a săvârșit ani de zile. De aceea, însăși investigația a fost împărțită pe perioade: perioada de administrare a băncii, perioada în care s-au schimbat conducătorii băncii, avem investigații în privința factorilor de decizie din mai multe ministere și agenții de stat care într-un fel sau altul au neglijat unele chestiuni care s-au întâmplat”, a declarat procurorul-șef.

Potrivit lui, procurorii au făcut tot ce le-a stat în puteri. Au fost înaintate câteva zeci de cereri pentru comisii rogatorii în diferite state fiindcă această crimă nu este una care s-a săvârșit numai în Republica Moldova. 

„Au fost câteva episoade când a intrat șeful unei filiale a băncii cu automobilul în încăperea de tezaur și a umplut câțiva saci cu bani, au pus sacii în portbagaj și au ieșit. Asta în perioada când era cea mai mare agitație că sunt probleme mari cu Banca de Economii. Noi am identificat trei situații de acestea”, spune Eduard Harunjen. Potrivit lui, persoanele respective luau câte 4-5 milioane de lei și dispăreau într-o direcție necunoscută. Câțiva dintre ei au fost prinși și au fost condamnați, însă nu toți banii au fost recuperați pentru că au reușit să-i pună în aplicare.

Procurorul-șef spune că în structura criminală care a vizat furtul miliardului există foarte multe părți, foarte mulți participanți – firme din Federația Rusă, sute de bănci de peste hotare, banii au parcurs căi complicate cu implicarea zonelor off-shore. 

„Nu poți investiga asemenea infracțiuni stând în Moldova. S-au înaintat cereri de comisii rogatorii, la o parte a venit răspuns, la alta nu”, a menționat Eduard Harunjen. În baza acestor comisii rogatorii unele țări au inițiat propriile investigații pentru că au calificat acțiunile care s-au produs pe teritoriul lor drept infracțiuni fie de spălare de bani, fie de sustragere.

Reușitele și nereușitele pe unele cazuri concrete sunt reușita sau nereușita întregului sistem al Procuraturii, susține șeful Procuraturii. „Și eu am fost procuror anticorupție atunci când au fost derulate aceste investigații fiindcă anume din perioada mandatului meu de procruror anticorupție au fost inițiate aceste dosare penale”, afirmă Eduard Harunjen.

Despre raportul Kroll II Eduard Harunjen spune că dacă va fi publicat vreodată nu crede că societatea nu va fi șocată de informația care se conține în acesta. Procurorul spune că acesta nu se publică pentru că nu există permisiunea din partea companiei Kroll. 

„Ceea ce trebuie să facem noi astăzi este să cerem acordul. Noi am propus deja Băncii Naționale, fiindcă avem solicitare din partea președintelui statului de a prezenta acest raport, atunci noi, ca să nu fim bănuiți că tăinuim ceva sau nu vrem să aducem lumină pe acest raport, noi am propus BNM să intre în discuții cu compania și de a cere permisiunea pentru publicarea lui”, spune șeful Procuraturii Generale.

Eduard Harunjen nu exclude că în raportul Kroll doi s-ar regăsi nume noi din fosta guvernare, dar spune că nu a citit acest raport, ci doar are discuții cu procurorii la acest subiect. „Raportul Kroll inevitabil va fi pus pe masa comisiei parlamentare și atunci ei vor decide care nume să le dea”, spune procurorul-șef.