De această părere este fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, care a declarat, în cadrul emisiunii „Dialog Deschis”, că prin aceste acțiuni compania „Sheriff” a încercat să pună presiuni pe autoritățile de la Chișinău ca să renunțe la taxele vamale impuse, transmite Știri.md cu referire la Deschide.md.

„Adevărata acțiune nu s-a întâmplat pe data de 28 februarie, dar timp de cele două săptămâni între anunțul intenției de convocare a Congresului și Congresul propriu-zis. Autoritățile R. Moldova, întreaga țară și societate au fost ținta acestui atac mediatic, o campanie foarte eficientă de manipulare. Compania „Sheriff”, prin aceste bombe mediatice pe care le-a lansat, a răspândit foarte multă panică pentru a pune presiuni pe autoritățile R. Moldova cu un scop - să renunțe la integrarea economică a regiunii transnistrene”, a declarat Flenchea.

Potrivit lui, prin aceste acțiuni, Tiraspolul încearcă să șantajeze Chișinăul, ca autoritățile R. Moldova să revină la statu-quo-ul precedent și să nu încerce integrarea economică a Transnistriei.

„Nu taxele în sine sunt cele care deranjează compania „Sheriff”. Ceea ce îi deranjează este precedentul, perspectivele. Autoritățile R. Moldova au spus că acesta e un nou pas de extindere a suveranității statului pe malul stâng, un nou pas de integrare economică a regiunii în R. Moldova, un nou pas de extindere a spațiului constituțional. Cum a anunțat Guvernul, urmează și alți pași. Asta îi deranjează, perspectivele. Pentru că modelul de afaceri al acestei companii nu este compatibil cu soluționarea acestui conflict, cu existența și activitatea acestei regiuni în R. Moldova. Cu alte cuvinte, își pot face miliardele doar atât timp cât Transnistria este nerecunoscută, separatistă, ideal cu hotar deschis cu Ucraina și cu flux continuu de gaz rusesc pe care nu-l plătesc”, a subliniat Flenchea.

În același timp, fostul vicepremier atrage atenția că evenimentul nu a fost organizat sau măcar coordonat de Rusia.

„Dacă ar fi fost orchestrat de Moscova, Congresul ar fi fost organizat cu cel puțin o săptămână mai devreme. Vladimir Putin niciodată nu s-a poziționat ca pompier, adică cineva care vine și reacționează prompt. Niciodată nu s-a poziționat ca cineva căruia îi înaintezi o solicitare și el răspunde a doua zi. Trebuie să fie câteva zile, să fie păstrate câteva aparențe. Lipsa reacției din partea Moscovei indică, la fel, că nu este proiectul Moscovei. La moment, Moscova nu are în plan situația geopolitică aici, la noi. Nu e un subiect suficient de important ca să se pronunțe măcar Zaharova, iar mesajul lansat este clar - că rămâne așa cum este”, consideră Flenchea.

La fel, expertul declară că autorii rezoluției adoptate la 28 februarie la Tiraspol, prin care s-a cerut Rusiei să depună eforturi pentru a proteja regiunea transnistreană de R. Moldova, nu se așteaptă la măsuri concrete din partea Moscovei.

„De fapt, ei nici nu vor o schimbare a statu-quo-ului regiunii. Documentul a fost foarte inofensiv, și-au temperat mesajul. Sunt foarte raționali, înțeleg foarte bine care ar putea fi consecințele unor încercări reale de a schimba statu-quo-ul în regiune, nu au nevoie de asta. Ajutorul și protecția pe care le solicită Federației Ruse este de natură diplomatică. Noi nu avem confirmare sau certitudini că scrisorile către organizațiile internaționale vizate în rezoluția Congresului vor fi scrise și expediate. Ei își fac jocul, asta nu înseamnă că noi trebuie să ne agităm”, a conchis fostul vicepremier pentru Reintegrare.

Știri.md amintește că așa-zișii deputați de la Tiraspol au votat o rezoluție prin care îi cer Rusiei să apere regiunea transnistreană în contextul „presiunii tot mai mari din partea Republicii Moldova”.

Analiștii consideră că evenimentul organizat pe data de 28 februarie la Tiraspol a fost un bluf, cu scopul de a pune presiune pe Chișinău.

Statele Unite ale Americii au declarat miercuri, 28 februarie, că susţin suveranitatea R. Moldova în reacţie la autorităţile din Transnistria, o regiune separatistă prorusă a Moldovei, care au cerut Rusiei „măsuri de protecţie” pe fondul tensiunilor exacerbate de conflictul din Ucraina.