Comunicați țării o știre importantă!×
Hot news
Diacov: Nu am de gând să mă implic în lupta pentru președinția PDM
  • 0
  • 0
  • 2
  • 0
  • 0
2
24 Iun. 20:20
·
206
Cimentul poluează mai mult decât toate camioanele din lume
  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
1
24 Iun. 19:05116
Cimentul poluează mai mult decât toate camioanele din lume

Producţia de ciment este responsabilă pentru 7% din emisiile globale de CO2, mai mult decât toate camioanele din lume, însă chiar şi aşa marii producători mondiali de ciment precum LafargeHolcimdin Elveţia şi Votorantim Cimentos SA din Brazilia spun că clienţii lor nu se grăbesc să adopte o alternativă mai ecologică, transmite Bloomberg.

  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
1
116
1
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
1
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
1
164

Cetățenii români din Republica Moldova sunt așteptați pe 26 mai la vot

Cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene aleg, în perioada 23-26 mai, noul Parlament European. Alegerea reprezentanților României în Parlamentul European va avea loc duminică, 26 mai, iar la urne sunt așteptați și cetățenii români din Republica Moldova.

Foto: Ipn.md

Autoritățile române organizează în străinătate 441 de secții de votare. Adresele acestora pot fi accesate pe o hartă interactivă. Din numărul total de secții, 36 sunt deschise în Republica Moldova. Votarea începe la ora 07.00 și se desfășoară până la ora 21:00, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Cetățenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate pot vota indiferent de motivul prezenței acestora pe teritoriul străin – domiciliați, rezidenți sau turiști. Cetățenii români care sunt înscriși în listele electorale ale altor state membre UE pot să-și exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European numai după ce dau o declarație pe proprie răspundere că nu și-au exercitat dreptul de vot la același scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale cărui liste electorale este înscris.

Actele în baza cărora se poate vota în străinătate sunt pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu sau pașaportul simplu electronic. De asemenea, se poate vota în baza pașaportului simplu temporar, în baza cărții de identitate sau a cărții de identitate provizorie, a cărții electronice de identitate sau a buletinului de identitate. Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie. Votanții sunt îndemnați să se asigure că dețin un act de identitate românesc valabil în ziua votării.

În prezent, România este reprezentată în Parlamentul European de 32 de parlamentari.

Potrivit Agerpres, ordinea partidelor pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai este următoarea: pe primele trei locuri se află PSD, Alianța 2020 USR PLUS și Partidul Pro România. Următoarele poziții sunt ocupate de UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unității Naționale – BUN. Pe ultimele poziții pe buletinul de vot se află candidații independenți: Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion și Peter Costea.

Există șapte familii politice în Parlamentul European, dintre care patru pot fi considerate pro-europene. Cea mai mare fracțiune actualmente este a Partidului Popular European (PPE), care reunește un mare număr de partide de centru-dreapta și creștin-democrate. Din România, în partidul Popular European sunt Partidul Național Liberal, Uniunea Maghiarilor din România și Mișcarea pentru România a fostului președintele Traian Băsescu. 

A doua fracțiune, ca pondere, din Parlamentul European, este cea a Socialiștilor & Democraților (S&D), din care fac parte o serie de partide social-democrate, printre care și Partidul Social Democrat de guvernământ din România. A treia fracțiune este Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), din care fac parte și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) din România care se află la guvernare, alături de PSD. Tot în grupul fracțiunilor pro-europene se află și Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană. 

Mai există fracțiunea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care este undeva între pro-europeni și eurosceptici. În tabăra euroscepticilor se regăsește Stânga Unită Europeană, din care fac parte partide socialiste și comuniste, dar și două formațiuni de extremă dreaptă.

Pe 26 mai, concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, se va desfășura și referendumul național cu privire la probleme de interes național. 

Alegătorii pot opta dacă votează doar pentru un scrutin sau pentru ambele. La referendumul național alegătorii vor primi, în mod obligatoriu, două buletine de vot, câte unul pentru fiecare întrebare supusă referendumului, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta din întrebări. 

Prima întrebare supusă referendumului este: „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”, iar a doua „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Ați găsit greșeală?
Vă rugăm să ne anunțați!×