Wall Street Journal: Vladimir Putin are nevoie de un nou război

Simplul fapt al protestelor și contextul lor politic dezvăluie sărăcirea Rusiei și fragilitatea regimului lui Vladimir Putin, care încearcă să pară puternic. 

Cu toate acestea, potrivit Wall Street Journal, Occidentul nu ar trebui să se bucure. Confruntat cu probleme acasă, Putin ar putea încerca să creeze noi probleme în străinătate, transmite Ştiri.md cu referire la PaginadeRusia.

Publicația reamintește că rușii sunt nemulțumiți de reforma sistemului de pensii, care a fost introdusă în iunie. Scopul principal al acesteia este de a economisi 15 miliarde de dolari la bugetul de stat până în 2024, crescând treptat vârsta de pensionare cu 5 ani pentru bărbați și femei. 

La prima vedere, schimbarea nu pare ceva atât de dramatic încât să provoace o astfel de reacție a populației, mai ales ca pensiile din Rusia sunt încă mizerabile și ajung, în medie, la 220 de dolari, printre cele mai mici din Europa.

Cu toate acestea, pentru milioane de ruși, încă cinci ani de muncă reprezintă o lovitură gravă. Salariul mediu în Rusia este mic și se ridică la 592 de dolari pe lună. De aceea, desi aproape toti sunt salariati, 14% din populație sau 20 de milioane de ruși trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit statisticilor oficiale.

Experți independenți de la Școala Superioară de Economie din Moscova au aflat că, anul trecut, 41% dintre ruși au avut probleme în a-și cumpăra alimente și haine. Pentru mulți dintre ei alegerea intre salariu si pensie este in continuare dramatică: să meargă la munca și să trăiască în sărăcie sau rămână acasă și să trăiască în sărăcie. 

Totodată, speranța de viață pentru bărbați în Rusia este de 67 de ani, ceea ce înseamna că,statistic, le mai rămân doar circa doi ani de trăit dupa ce ies la pensie. Mulți ruși se tem că vor muri pur și simplu la locul de muncă.

Protestele împotriva creșterii vârstei de pensionare din Rusia au rupt ceea ce se numește „contractul” lui Putin cu poporul rus: „Voi nu va bagati in politica, iar eu va garantez stabilitatea”.

Acest contract a rezistat loviturilor anilor precedenți, în special dupa criza din 2008-2009, când economia rusă a scăzut cu aproape 8% după prăbușirea prețurilor petrolului. Atunci dificultățile au fost atribuite factorilor externi. Astăzi nu mai poate fi folosita o astfel de scuză. Veniturile rușilor sunt în scădere pentru al patrulea an la rând. Și această durere pare să fie rezultatul unei politici autodistructive.

Rușii simt că regimul lui Putin i-a înjunghiat în spate. Prin urmare, președintele rus s-a adresat natiunii cu un mesaj televizat special pe 29 august. În cei 18 ani ai sai de conducere, a fost prima data cand Putin a cerut sprijin pentru reforma pensiilor. Discursul său era sincer și rugător, dar nu era suficient. Potrivit sondajelor, înainte de discursul lui Putin, doar 6% dintre ruși susțineau reforma sistemului de pensii, în timp ce 80% erau împotriva. Ulterior, procentele s-au modificat, dar putin: 11%, respectiv 75%.

Ratingul de popularitate al lui Putin, pe care se sprijina legitimitatea regimului său, este în continuă scădere. În luna mai, acesta era de 79%, iar în septembrie a ajuns la 67%. Pentru o democrație astfel de cifre ar fi in continuare un rezultat superb. Dar într-o țară în care Putin este singurul politician, fără niciun adversar politic pe masura, este o veste proastă.

Publicația menționează că durerea de cap a lui Putin poate deveni rapid o problemă pentru Occident. La sfârșitul anului 2013, când ratingul său s-a prăbușit la cel mai scăzut nivel în 13 ani ( cu doar 6% mai mic decât în prezent), el s-a grăbit să-l îmbunătățească cu ”dopaj la Jocurile Olimpice de la Soci”, anexarea Crimeei și începutul războiului împotriva Ucrainei. 

De atunci, patriotismul militarist a devenit cheia popularității lui Putin. Zeci de milioane de ruși au ajuns captivi ai propagandei sale, care sustine că Rusia este înconjurată de dușmani și numai el este capabil să le apere patria, restaurând gloria pierduta a URSS.

Poporul rus îndura acum multe: întreținerea și dezvoltarea Crimeei ocupate pentru trei miliarde de dolari pe an, pierderi directe și indirecte de 100-150 de miliarde de dolari din cauza sancțiunilor occidentale, două programe de modernizare a armatei, care au costat împreună aproximativ 650 de miliarde. Pe lângă aceste programe, cheltuielile pentru armată și poliție vor fi majorate cu 33% în următorii trei ani.

Dar protestele au aratat că și răbdarea rușilor are limită.

Putin a încălecat „tigrul febrei patriotice” de pe care nu mai poate descăleca și are nevoie de carne proaspătă și de sânge pentru a-l hrăni. Astăzi, când reforma sistemului de pensii lovește în popularitatea lui Putin, probabil că este timpul să hrănească din nou monstrul patriotismului rusesc.

Țintele evidente care pot repeta soarta Crimeei și Ucrainei ar putea regiunile de limbă rusă din țările vecine: Narva în Estonia și Latgalia în Letonia. Pe lângă o noua injecție de patriotism, Putin cu siguranță speră să expună NATO ca pe o organizatie fragmentată și ineficientă. Desigur, o astfel de mișcare ar fi riscantă. Dar calculele politice ale lui Putin îi spun că aventurismul în străinătate este mai puțin dăunător decât cutremurele interne.