Locatarul Casei Albe ”speră să reuşească acolo unde Alexandru (cel Mare), Ginghis (Han) şi alţi agresori au eşuat”, a scris Zarif într-un mesaj postat pe Twitter, referindu-se la doi cuceritori străini care au dominat Persia (fostul nume al Iranului) într-o perioadă dată a istoriei milenare a ţării, transmite Știri.md cu referire la news.ro.

”Iranienii au rămas în picioare milenii, în timp ce agresorii lor au plecat cu toţii. #TerorismulEconomic şi zeflemelele genocidare nu vor aduce «sfârşitul Iranului»”, a adăugat Zarif, răspunzând astfel ultimului mesaj publicat de Trump cu o zi înainte pe aceeaşi reţea de socializare.

”Dacă Iranul vrea să se bată, acesta va fi sfârşitul oficial al Iranului. Să nu mai ameninţe niciodată Statele Unite”, a scris Trump.

”#SăNuAmeninţiNiciodatăUnIranian. Încearcă respectul - acesta funcţionează”, i-a mai replicat şeful diplomaţiei iraniene preşedintelui american.

Tensiunile între Washington şi Teheran cunosc un nou acces, după aproximativ zece zile, după anunţul unei consolidări a preşedinţei militare americane în Orientul Mijlociu, cu scipul de a contracara presupuse ”ameninţări” iraniene.

Ele au trazite temeri ale unei confruntări între Iran şi Statele Unite sau anumiţi aliaţi regionali ai Washingtonului, ca Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite (EAU), pe care Zarif le acuză că îl împing pe Trump să adopte o linie dură împotriva Republicii islamice.

În faţa desfăşurării unor forţe americane în regiune, Teheranul repetă neîncetat că nu vrea războiul, prezicând însă o ”înfrângere” Americii în cazul în care aceasta decide să cedeze ”iluziei” de a vrea să atace Iranul.

În contextul în care comunitatea internaţională este îngrijorată de aceste tensiuni tot mai puternice, ministrul britanic de Externe Jeremy Hunt le-a dat, de la Geneva, un sfat ”iranienilor: să nu subestimaţi hotărârea părţii americane”.

BRITANICII, ÎNGRIJORAŢI

Americanii ”nu caută conflictul, ei nu vor războiul cu Iranul, dar, dacă interese americane sunt atacate, ei vor riposta, iar acesta un lucru la care iranienii trebuie să reflecteze foarte, foarte atent”, a adăugat secretarul Foreign Office.

”Suntem îngrijoraţi, evident (...) şi vrem o dezescaladare”, a mai declarat el, dând vina pe actuala situaţie asupra ”activităţilor destabilizatoare” ale Iranului.

În mod istoric proaste, relaţiile între Republica islamică şi Statele Unite s-au deteriorat puternic dupăce Trump a decis, în mai 2018, să denunţe în mod unilateral Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.

Prin acest acord, menit să relaxeze temeri ale comunităţii internaţionale cu privire la o eventuală dotare a Iranului cu bomba atomică, Teheranul a acceptat să-şi limiteze în mod drastic programul nuclear, în schimbul ridicării unei părţi a sancţiunilor internaţionale care i-au fost impuse.

Însă, o consecinţă a denunţării textului de către Washington, administraţia Trump a reimpus sancţiunile economice extrateritoiale americane Iranului, după ce acestea au fost suspendate în virtutea Acordului de la Viena.

Această politică împiedică Republica islamică să beneficieze de avantaje pe care conta ale acordului, iar Teheranul o denunţă cu regularitate drept o ”crimă împotriva umanităţii” sau ”terorism economic”.

Angajat într-o politică de ”presiune maximă” asupra teheranului, Trump intenţionează să forţeze Iranul să negocieze un acord ”mai bun” decât cel de la Viena.

Excluzând orice negociere ”cu Guvernul american actual”, Iranul ameninţă să se dezangajeze treptat din Acordul de la Viena, dacă partenerii săi care sunt părţi ale textului în continuare - China, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Rusia - nu-i permit să ocolească sancţiunile americane.