În realitate, strategia UE pentru Marea Neagră, prezentată pe 28 mai de către Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, prevede creșterea securității în zona Mării Negre, în special în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Noua strategie urmărește reducerea influenței Kremlinului în regiune și întărirea cooperării cu statele partenere, scrie DW, transmite Știri.md cu referire la newsmaker.md.

În general planul se bazează pe cooperare în comerț, energie și transporturi. Un element central al strategiei este înființarea unui „hub de securitate maritimă” care să îmbunătățească monitorizarea în timp real, de la spațiu până la fundul mării, și să faciliteze schimbul de informații între țările riverane Mării Negre și statele membre ale UE.

De menționat că șapte țări sunt riverane la Marea Neagră, inclusiv două membre ale UE, România și Bulgaria. Celelalte sunt Georgia, Turcia, Ucraina și Rusia. Republica Moldova are acces la Marea Neagră prin Dunăre.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că strategia ar putea ajuta, inclusiv, la monitorizarea unui potențial acord de încetare a focului între Rusia și Ucraina. Un alt obiectiv este sprijinirea edificării unei infrastructuri regionale de transport în parte „pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, astfel încât trupe și echipamente să ajungă acolo unde este nevoie de ele și când este nevoie de ele”, a mai precizat Kallas.

Totuși, nu este clar unde va fi amplasat acest hub și nici care țări vor fi implicate în înființarea sa. De asemenea nu se știe ce finanțare va fi alocată acestui proiect.

Miercuri, Comisia Europeană a comunicat că următorul pas va fi o reuniune a miniștrilor din statele UE și din țări de la Marea Neagră, pentru discuții care vor viza avansarea acestui proiect.

De la debutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, Marea Neagră a fost teatru de lupte și Rusia a blocat acolo exporturile de cereale ale Ucrainei, foarte importante pentru securitatea alimentară globală.

Mai recent, UE a început să se teamă de potențiale atacuri rusești asupra infrastructurii submarine critice cum ar fi cabluri de internet și comunicații precum și de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, care ajută această țară să eludeze sancțiunile UE pentru exporturile sale de petrol, a mai declarat Kallas.