main logo
367

Smolensk - 3 ani de la accidentul aviatic ce a îndoliat Polonia

Miercuri, 10 aprilie, se împlinesc trei ani de la tragicul accident aviatic produs lângă aeroportul militar din oraşul rus Smolensk în care şi-au pierdut viaţa 96 de persoane, printre care 88 de înalţi oficiali şi personalităţi marcante ale societăţii civile din Polonia.

Smolensk - 3 ani de la accidentul aviatic ce a îndoliat PoloniaMiercuri, 10 aprilie, se împlinesc trei ani de la tragicul accident aviatic produs lângă aeroportul militar din oraşul rus Smolensk.

Printre cei dispăruţi s-au numărat şi preşedintele polonez de atunci, Lech Kaczynski, şi soţia acestuia.

La 10 aprilie 2010, ora locală 10.56, aeronava Tu-154 a preşedintelui Poloniei Lech Kaczynski, la bordul căreia se aflau 96 de persoane, între care o delegaţie oficială formată din 88 de persoane, s-a prăbuşit în timpul manevrelor de aterizare în condiţii de vizibilitate extrem de redusă din cauza ceţei dense. Delegaţia poloneză urma să participe în ziua respectivă la o ceremonie de comemorare a 70 de ani de la execuţia de către sovietici a mii de ofiţeri polonezi la Katyn în aprilie 1940. 

La bordul avionului călătoreau, printre alţii, ultimul preşedinte polonez în exil Ryszard Kaczorowski, vicepreşedintele parlamentului polonez Jerzy Szmajdzinski, şeful cancelariei prezidenţiale Wladislaw Stasiak, şeful Institutului Memoriei Naţionale, Janusz Kurtyka şi înalţi responsabili ai armatei poloneze. 

Polonia a organizat la 17 aprilie 2010, la Cracovia, funeralii naţionale pentru cei dispăruţi în drama de la Smolensk, la care au luat parte 150 000 de polonezi, precum şi oficialităţi de rang înalt şi prelaţi din numeroase state ale lumii. 

Atât Polonia, cât şi Rusia au efectuat anchete pentru elucidarea cauzelor cumplitului incident, dar, cu toate acestea, 33 % dintre polonezi nu exclud, nici astăzi, conform unui sondaj publicat în martie 2013, varianta unui complot care ar fi provocat drama. Iar Varşovia continuă, fără rezultate încă, să solicite Moscovei restituirea epavei avionului prezidenţial. 

Alarmat de acest sondaj, guvernul de la Varşovia a decis să creeze în curând un grup de experţi pentru a analiza, punct cu punct, ipoteza unui complot, anunţă AFP.  

Premierul polonez Donald Tusk a denunţat, în ianuarie, 'evidenta lipsă de voinţă' a autorităţilor ruse, care încă nu au restituit epava avionului. 'Vrem să recuperăm epava aparatului Tupolev şi să punem capăt acestui foileton', a spus el. Iar ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a solicitat chiar o intervenţie a Bruxelles-ului pe lângă autorităţile de la Moscova. 

Imperturbabil însă, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a răspuns de fiecare dată că epava va fi restituită Poloniei 'imediat ce ancheta va fi finalizată'. 

Autorităţile poloneze au solicitat, la 4 aprilie 2013, un teren de 100.000 de metri pătraţi în regiunea Smolensk pentru ridicarea unui complex-memorial la locul accidentului aviatic din 2010. 'Polonezii cer un teren mai mare decât Piaţa Roşie. Va fi surprinzător dacă vom răspunde satisfăcător. Locuitorii din zonă nu vor înţelege pur şi simplu dacă memorialul se va întinde pe un spaţiu atât de mare', a declarat un responsabil al administraţiei locale din Smolensk. O înţelegere privind ridicarea acestui complex-memorial în memoria victimelor accidentului aviatic de lângă Smolensk a fost convenită între preşedintele rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, şi omologul său polonez Bronislaw Komorowski, la 1 aprilie 2011.  

Agenţia Interfax anunţa, la 10 aprilie 2010, citând postul de televiziune Polsat că, din cauza ceţii, autorităţile ruse i-au propus echipajului polonez să aterizeze la Minsk (Belarus) sau la Moscova, însă pilotul a decis să efectueze manevrele de aterizare lângă Smolensk. 

Pe de altă parte, Parchetul Militar al Poloniei a anunţat, la 5 mai 2010, în cadrul anchetei, că piloţii avionului Tu-154 al preşedintelui Lech Kaczynski nu primiseră înainte de aterizare cele mai noi date privitoare la condiţiile meteorologice din regiunea Smolensk, vestul Rusiei, şi piloţii de la manşa aeronavei s-au ghidat după un buletin meteo mai vechi. 

La 31 mai 2010, în laboratorul Comitetului de aviaţie interstatal (MAK) din Moscova, a avut loc transferul cutiilor negre ale avionului preşedintelui Lech Kacyznski. Înregistrările au fost predate ministrului polonez de interne Jerzy Miller de către ministrul adjunct de interne rus Vladimir Titov şi de către Tatiana Anodina, şefa comitetului de aviaţie interstatal (MAK) însărcinat cu anchetarea accidentului. Şeful procuraturii militare poloneze, Krzysztof Parulski, a sosit la Moscova, la 18 august 2010, pentru a primi materiale ale anchetei ruse privind cauzele accidentului aviatic de lângă Smolensk. Comisia de stat poloneză care ancheta circumstanţele accidentului aviatic de la Smolensk a solicitat, la 24 noiembrie 2010, ajutorul Consiliului american pentru securitatea transporturilor în această investigaţie. Comisia poloneză de anchetă nu a primit de la autorităţile ruse niciun document referitor la statutul aeroportului şi la echiparea acestuia. 

La 12 ianuarie 2011, a fost publicat raportul final al anchetei Comitetului Interguvernamental pentru Aviaţie (MAK) din Federaţia Rusă, care atribuie părţii poloneze întreaga responsabilitate pentru acest accident. 

Ministrul de interne al Poloniei, Jerzy Miller a declarat însă, la 13 ianuarie 2011, citat de ITAR-TASS, că dispecerii de pe aeroportul militar Severnâi de lângă Smolensk ar fi trebuit să interzică echipajului aeronavei Tu-154M a preşedintelui Lech Kaczynski să efectueze manevra de aterizare şi să anunţe piloţii că nu pot ateriza sub nicio formă. 

Parchetul militar polonez a exclus definitiv, la 1 aprilie 2011, teza unui atentat drept cauză a accidentului de avion al preşedintelui polonez Lech Kaczynski de la Smolensk. Comisia poloneză de anchetă a anunţat că iluminatul pe aeroportul rus unde a avut loc accidentul era 'deficitar şi incomplet', transmiţând totodată că 'şeful zonei de aterizare a dat instrucţiuni greşite echipajului avionului'. Decizia privind locul în care poate să aterizeze o aeronavă guvernamentală este luată nu de comandantul echipajului, ci de cel care a comandat zborul, a mai precizat, cu acelaşi prilej, ministrul de interne polonez Jerzy Miller, şeful Comisiei guvernamentale a Poloniei de anchetă a accidentului aviatic. La aceeaşi dată, ministrul polonez al apărării Bogdan Klich şi-a înaintat demisia în urma concluziilor Comisiei de anchetă cu privire la circumstanţele prăbuşirii aeronavei preşedintelui Lech Kaczynski în aprilie 2010 lângă Smolensk (vestul Rusiei), care a constatat erori grave comise în timpul zborului de echipajul de piloţi din armata aerului poloneză. Alţi trei generali şi zece ofiţeri ai armatei poloneze şi-au înaintat demisiile. 

La 11 septembrie 2012, Grupul parlamentar pentru investigarea cauzelor prăbuşirii aeronavei preşedintelui Lech Kaczynski Tu-154 în 2010 lângă Smolensk, compus din membri ai partidului 'Lege şi Justiţie', aflat în opoziţie, a publicat propria versiune asupra accidentului aviatic, acreditând ideea că accidentul a avut loc ca urmare a unor explozii la bordul aparatului de zbor. Raportul de 169 de pagini, intitulat '28 de luni după Smolensk' , respinge concluziile anchetei oficiale, avansând ipoteza unor explozii la bord, conform experţilor speciali angrenaţi în anchetă, care au verificat această teorie în cadrul mai multor experimente. 

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării