România ocupă locul trei în Europa la consumul excesiv de medicamente

Pe de altă parte, mulți români ronțăie antibioticele ca pe bomboane, incluziv când sunt răciți și nu ar avea nevoie. Toate aceste lucruri contribuie la rezistența bacteriilor, care este strâns legată apoi de răspândirea infecțiilor asociate actului medical. Drept urmare, Ministerul Sănătății vrea să schimbe regulile, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Antibioticele pot fi luate doar pe baza de rețetă, însă prescrierea lor se face prea ușor, spune ministrul Sănătății.

Prof.dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Să reglementăm încât antibioticele să nu mai poată fi eliberate pe prescripție simplă. În țările nordice nu se dă antibioti c foarte ușor decât când există o confirmare a unei infecții bacteriene, o antibiogramă dacă este cazul.”

O variantă ar putea fi eliberarea antibioticelor pe baza unor rețete clasificate în funcție de culoare - cum se întâmplă în cazul medicamentelor pentru controlul durerii, anxietate ori problemelor de sănătate mintală. Acestea sunt galbene sau verzi și, în unele cazuri, au nevoie de recomandarea unui medic specialist, precum oncologul sau psihiatrul, după o diagnosticare clară. Dar sunt situații când pot fi inițiate și de medicul de familie.

Doar că această variantă nu ar rezova problema, cred medicii de familie. Ei sunt de părere că soluția ar fi digitalizarea rețetelor, astfel încât să se poată verifica ușor cine, când și în ce condiții a eliberat rețeta pentru antibiotice.

O altă problemă este faptul că, în România, în ultimii ani, a crescut prescrierea de antibiotice cu spectru larg, adică acele tratament care ar trebui să fie folosite doar pentru infecții foarte grave. Acest lucru ne îndepărtează de obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății, conform căruia până în 2023, 60% din antibiotice prescrise ar trebui să fie cele de primă linie.

Limitarea consumului de antibiotice este un pas important în limitarea infecțiilor asociate actului medical, pentru că luate întâmplător, aceste medicamente duc la rezistența bacteriilor.

Strategia pusă în transparență de ministrul Sănătății cuprinde și alți pași, precum implementarea unor măsuri de igienă și de educație pentru personalul medical și pentru populație.
65 de spitale vor primi peste 150 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a face investiții în lupta împotriva infecțiilor nosocomiale. De pilda, reprezentanții Institutul Matei Balș au gândit un sistem complex de dezinfecție.

Dr. Cătălin Apostolescu, managerul Institutuliu Matei Balș: „Un sistem automatizat de dezinfectant și săpun astfel încât să avem o evidență a persoanelor din institut. Și când se spală sau dezinfectează pe mâini. Se vor mai achiziționa și o serie de aparate de laborat pentru a identifica germeni și genele de rezistență.”

În plus, aici va fi construit și un sistem de tuburi cu aer comprimat pentru transportul eprubetelor, din secții către laboratoare, astfel încât să nu mai fie manevrate de personalul medical.