main logo
1497

Moaștele Sfântului Tămăduitor Pantelimon au fost aduse în România

Moaștele Sfântului Tămăduitor Pantelimon au fost aduse în România, cu ocazia sărbătorii Sfintei Parascheva, de la Mănăstirea Sfântul Pavel de pe Muntele Athos, la Catedrala Mitropolitană din Iași. Dar de ce sunt considerate moaștele sale făcătoare de minuni.

Moaștele Sfântului Tămăduitor Pantelimon au fost aduse în RomâniaColaj: stiri.md

Cunoscut în tradiția creștină ortodoxă și catolică drept un mare făcător de minuni și vindecător, venerat mai ales ca ocrotitor al bolnavilor și al medicilor, Sfântul Pantelimon s-a născut în Nicomidia / Nicomedia (în Turcia de astăzi) în secolul al III-lea, transmite Știri.md cu referire la advarul.ro.

Moaștele sfinte vor fi aduse în România miercuri seara, 9 octombrie 2024. Viața și minunile Sfântului Pantelimon sunt adesea relatate în scrierile bisericești și în tradițiile populare. Cu ocazia venirii moaștelor sale la Iași, preotul paroh al Mănăstirii Cașin, Gabriel Cazacu, a deslușit aceste povești pentru „Adevărul”.

„Invitat alături de Sf Parascheva, vine în țara noastră ca un mare vindecător”

Considerat unul dintre cei mai importanți sfinți vindecători, mulți credincioși își îndreaptă rugăciunile către Sfântul Pantelimon atunci când se confruntă cu probleme de sănătate.

Aducerea moaștelor sale în România în această perioadă nu este întâmplătoare. Părintele Gabriel Cazacu a menționat recent că anul 2024 a fost declarat „Anul omagial al îngrijirii bolnavilor” și „An comemorativ al tuturor sfinților tămăduitori fără de arginți”. Inițiativa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române are rolul de a oferi sprijin celor care au nevoie de vindecare trupească și sufletească.

„Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, care poposește alături de Sfânta Parascheva în aceste zile, vine în țara noastră ca un mare vindecător. Biserica îi numește taumaturgi pe acești vindecători. Cunoscut ca «Doctor fără de arginți», Sfântul Pantelimon s-a născut dintr-o mamă creștină și un tată care nu-l mărturisea pe Hristos (păgân). A ucenicit lângă Sfântul Ermolae care l-a inițiat în credința creștină, și a fost mai târziu botezat”, a explicat parohul Mănăstirii Cașin.

A devenit un medic renumit datorită priceperii sale în tratarea bolnavilor. Deși, după moartea mamei sale, a fost crescut în credința tatălui său păgân, a fost botezat creștin de către preotul Ermolae, moment din care a început să îmbine tratamentele medicale, rugăciunea și credința în Hristos. Sfântul Pantelimon era cunoscut pentru faptul că nu cerea bani pentru tratamentele sale. Era numit «doctor fără de arginți», deoarece îi trata pe toți, fără a face diferențe între bogați și săraci.

Minunile Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon

„Minunile Sfântului Pantelimon sunt numeroase, cunoscute de Bunul Dumnezeu și mărturisite de către oameni. Dintre acestea, se remarcă vindecarea minunată a unui orb pe care medicii îl trataseră zadarnic.

 După această minune, confrații medici, plini de invidie și ură, l-au denunțat pe Pantelimon ca fiind creștin și l-au adus înaintea împăratului Maximian (Marcus Aurelius Valerius Maximianus Herculius, împărat roman alături de Dioclețian din 1 martie 286 până în 305) pentru a fi judecat. În fața împăratului, Pantelimon l-a mărturisit pe Hristos și a fost condamnat la moarte”, a mai povestit părintele Gabriel Cazacu pentru „Adevărul”.

De altfel, fiind persecutat și torturat pentru credința sa creștină de către împăratul Dioclețian, se spune că, în ciuda loviturilor primite, trupul său rămânea nevătămat. Unii dintre călăii săi s-au convertit la creștinism după ce au văzut minunile petrecute în timpul martirizării sale.

Dar miracolele nu aveau să se oprească aici, căci: „Chiar și în timpul suferinței mucenicești, a dat dovadă de sfințenie - călăul nu a reușit să-i taie gâtul cu sabia, pentru că aceasta s-a îndoit ca și cum ar fi fost din ceară, neputându-l răni până ce sfântul nu și-a terminat canonul de rugăciune. După ce și-a încheiat rugăciunea, și-a ridicat ochii către Dumnezeu cel Preamărit și i-a dat acordul călăului să-l omoare, dobândind astfel cununa muceniciei”.

Pe lângă vindecarea orbului, Sfântului Pantelimon i se atribuie și învierea unui copil. Acesta a murit după ce a fost mușcat de o viperă, dar, în urma rugăciunilor fierbinți ale Sfântului către Dumnezeu, copilul a revenit la viață, ceea ce i-a întărit și mai mult reputația de vindecător.

Și moaștele Sfântului Pantelimon sunt considerate făcătoare de miracole

Părți din moaștele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon au fost distribuite în toată lumea creștină. Unele dintre ele se află în lăcașurile de cult de pe Muntele Athos, precum Mănăstirea Sfântul Pantelimon și Mănăstirea Sfântul Pavel, dar și în altele mai puțin cunoscute, precum și în Mănăstirea Panachrantos de pe Insula Andros, Grecia.

O altă parte a fost dusă peste Ocean, la Mănăstirea Sfântul Antonie din Arizona, SUA. Chiar și în România există biserici și mănăstiri, precum Mănăstirea Durău, unde se regăsesc moaște ale acestui sfânt. Cele aduse însă în premieră în România provin de la una dintre mănăstirile de pe Muntele Athos.

Chiar și rămășițele trupești ale sfântului sunt cunoscute pentru puterile lor vindecătoare: „Sfintele sale moaște sunt cunoscute ca mari făcătoare de minuni. A fost ucis sub un măslin, iar imediat după moartea sa, măslinul a rodit în mod minunat”.

În multe biserici ortodoxe, uleiul sfințit la icoana Sfântului Pantelimon este considerat vindecător. Credincioșii folosesc acest ulei în rugăciuni pentru vindecarea bolilor sau alinarea suferințelor.

Tot pe Muntele Athos, o sursă de apă este considerată miraculoasă, mulți pelerini mărturisind că s-au vindecat de boli grave după ce au băut din acel izvor sau s-au spălat cu acea apă.

Moaștele Sfântului Pantelimon sunt considerate, așadar, sfinte, fiind aduse în diverse locuri din lume pentru a fi păstrate în mănăstiri și biserici. Ele sunt venerate de credincioși, iar prezența lor în anumite lăcașuri de cult este asociată cu numeroase minuni.

Semnificația numelui Pantelimon și a prezenței moaștelor sale de la Athos la Iași

„Numele Pantelimon înseamnă «mult milostiv», «mult îndurat». Este un mucenic care, în ciuda vârstei sale (a murit la 30 de ani - n.red.), a făcut foarte multe minuni. De asemenea, foarte mulți oameni din zilele noastre îi poartă numele în țările ortodoxe. Multe biserici și mănăstiri îi sunt închinate și îl au ca ocrotitor și patron spiritual”, ne-a mai împărtășit părintele Gabriel Cazacu.

Acesta a menționat că: „Și noi, românii, iată, suntem binecuvântați în această săptămână minunată să-l avem oaspete special și minunat, făcător de minuni, alături de Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva, aducând har și binecuvântare și multă mângâiere sufletelor întristate, oamenilor cu suferințe fizice, spirituale sau sufletești, care vor găsi alinare mergând în Cetatea Moldovei.

 Se cuvine, așadar, să-i mulțumim Sfântului Pantelimon pentru minunile pe care le-a făcut și le face în mod necontenit și să ne rugăm cu inima curată să presare harul său peste viețile noastre, peste țara noastră, peste orașele și satele noastre, care, iată, au fost mult încercate în acest an de tot felul de vitregii ale vremii. Și să-l rugăm să ocrotească și România, și pe români, cu harul său! Amin!”.

„Este pentru prima dată când aceste moaște ajung în România”

Legat de prezența moaștelor Sfântului Mare Pantelimon în perioada pelerinajului la Sfânta Mucenică Parascheva (8 - 14 octombrie), de la Catedrala Mitropolitană din Iași, preotul paroh a mai menționat: „Din câte cunosc, este pentru prima dată când moaștele sale ajung în România. Vin din Grecia, de pe Muntele Athos, de la Mănăstirea Sfântul Pavel. 

Foarte mulți pelerini care merg la Athos știu unde să-l găsească. Și iată că și cei care nu pot ajunge acolo, în special doamnele și domnișoarele, au posibilitatea să meargă în acest moment la Iași, să facă dovada răbdării și a bunătății sufletești.

 Pentru că atunci când stai la această coadă (de așteptare pentru a atinge sfintele moaște - n.red.), este un rând spiritual acolo. Spunem rugăciunea inimii și nu ne plictisim, iar timpul trece în mod minunat. Și este un timp de meditație, un timp spiritual pe care-l petrecem în rugăciune, iar pentru foarte mulți dintre noi este o excursie extraordinară, un pelerinaj care ne hrănește sufletele.

 Așa cum în restul anului mergem la munte și la mare și căutăm destinații turistice, a venit vremea ca acum, la final de sezon estival, să ne răsfățăm și sufletele, beneficiind de har și de binecuvântare în Cetatea Moldovei!”.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării