491
0
Kremlinul desenează o ţintă pe spatele fostului spion
491
0

Kremlinul desenează o ţintă pe spatele fostului spion care ar fi fost o sursă-cheie a CIA, înainte ca agenţia să-l extragă din Rusia şi să-l ducă în Statele Unite, în iulie 2017.

Marţi, cotidianul rus Kommersant a publicat numele şi biografia bărbatului care trăieşte folosindu-şi încă numele, alături de soţia sa şi de copii, în apropiere de Washington D.C., transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Făcând publice aceste detalii, este posibil ca ziarul să fi deschis o portiţă către potenţiali asasini, mulţi neputând fi legaţi direct de Kremlin.   

Cu doar câteva clickuri, oricine este interesat de aflarea numelui şi casei unde locuieşte fosta „cârtiţă” poate afla aceste detalii de pe Google. 

Având în vedere regimul răzbunător şi periculos al preşedintelui rus Vladimir Putin, casa bărbatului pare să fie urmărită îndeaproape, potrivit Daily Beast, însă echipele de securitate par să lipsească, notează aceeaşi publicaţie.   

Cum este posibil acest lucru dacă omul prezentat în Kommersant era un instrument CIA atât de important, precum este prezentat în CNN, New York Times şi Washington Post?   

Se poate ca el să nu fie atât de important sau într-adevăr un spion. Poate că exista un alt agent adânc infiltrat, extras din Kremlin. Însă informaţiile apărute până acum par să se potrivească cu firul prezentat de presă. 

O altă posibilitate mai probabilă este aceea că de-a lungul anilor, CIA a ajuns la concluzia că serviciile secrete ruse nu ar îndrăzni să execute asasinate pe teritoriul Statelor Unite.   

Însă vremurile s-au schimbat. Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, este un apologet al lui Vladimir Putin şi deseori îi ia partea liderului rus în public şi preferă să discute cu el în privat, fără alte persoane prezente. 

În acelaşi timp, agenţii lui Putin din serviciul secret militar (GRU) şi din FSB şi SVR (succesori ai KGB) au fost implicaţi în mai multe asasinate sau tentative de asasinat, cel mai cunoscut caz fiind cel al fostului agent FSB Aleksander Litvienko, din Londra, în 2006, care a fost otrăvit cu izotopul radioactiv rar polonium-210. 

Anul trecut, în Salisbury, Anglia, agentul chimic noviciok a fost folosit în încercarea de a-l elimina pe fostul agent GRU (şi spion al MI6) Serghei Skripal. 

Skripal şi fiica sa au supravieţuit, dar o britanuică a murit după ce a ridicat sticla de parfum Nina Ricci în care criminalii au pus agentul chimic.    

Bineînţeles, Kremlinul a ştiut de mult despre presupusa dezertare a presupusului agent CIA şi menţionarea numelui său în articolul din Kommersant ar putea fi un fel de ameninţare deschisă. 

Mare parte din el se bazează, tactic, pe surse secundare – canale de pe aplicaţia criptată Telegram şi un site numit Daily Storm. Însă se menţionează şi următoarele:   

„Potrivit surselor Kommersant din structurile de putere ale Federaţiei Ruse, un caz penal legat de dispariţia lui Oleg Smolenkov şi a membrilor familiei sale a fost instituit de unul dintre directoratele ICR din Moscova, după o investigaţie preliminară. Investigaţia s-a oprit şi a reînceput de câteva ori. 

Însă în cele din urmă, anchetatorii şi ofiţerii FSB au descoperit că presupusele victime trăiau şi erau în altă ţară”.   

Au existat mai mulţi dezertori ruşi în SUA care şi-au trăit vieţile fără evenimente semnificative. 

Peter Deriabin, un ofiţer KGB care a fugit în SUA în 1954, a lucrat pentru CIA ani de zile şi a scris câteva cărţi referitoare la KGB înainte să moară din cauze naturale, în 1992, la vârsta de 71 de ani.   

Şi Arkadi Şevcenko, care s-a alăturat Ministerului sovietic al Afacerilor Externe în tinereţe şi a avansat în funcţii până a ajuns consilier important al ministrului de Externe Andrei Gromîko a trecut de partea SUA. 

Şevcenko, care a fost numit Subsecretar General al ONU în 1973, a început o colaborare cu CIA în timp ce era la ONU şi a dezertat în SUA în 1978. 

În 1985, Şevcenko şi-a publicat autobiografia, care a fost intens criticată de fostul său guvern de la Moscova. A murit în 1998, la vârsta de 68 de ani, de ciroză hepatică.   

Un dezertor mai recent a fost colonelul SVR Aleksandr Poteiev, care a început să lucreze în secret cu CIA în 1999. 

A scăpat din Rusia în 2010, chiar înainte de arestările a 10 ruşi în SUA, a căror reţea ar fi fost descoperită şi cu ajutorul lui Poteiev. 

În 2011, Poteiev a fost acuzat de trădare in absentia de către un tribunal militar din Rusia.  Dar au existat şi cel puţin două morţi suspecte ale unor importanţi dezertori în SUA.    

Walter Krivitski – un ofiţer de informaţii militare de nivel înalt – a dezertat în SUA în 1937, chiar în toiul epurărilor lui Stalin, şi a fost descoperit împuşcat în cap într-o cameră de hotel din Washington, în 1941. 

Deşi a lăsat un bilet de sinucidere, Krivitski era convins că este ţinta unui asasinat şi mulţi au presupus că a fost ucis.   Mai recent, Serghei Tretiakov, un ofişer SVR care lucra sub acoperire diplomatică la ONU, din 1995, a cerut azil în SUA în anul 2000. 

A fost ulterior dezvăluit că începuse să le dea americanilor secrete în 1997. El a fost relocat, cu soţia şi fiica sa, într-o locaţie necunoscută, sub un nume nou. 

Zece ani mai târziu, în iunie 2010, acesta a murit subit în Florida, la vârsta de 53 de ani. Tretiakov s-ar fi înecat cu o bucată de carne, dar posibilitatea asasinării a fost îndelung discutată.   

Potrivit unui raport NVC din 2018: „Există zeci de dezertori din Rusia şi fosta Uniune Sovietică care locuiesc în prezent în SUA şi se bucură de protecţia CIA, despre care se crede că se află pe lista de ţinte a Guvernului rus... 

Comunitatea serviciilor de informaţii din SUA îşi asumă responsabilitatea pentru relocarea şi nevoile lor privind securitatea, prin Centrul de operaţiuni privind relocarea naţională al CIA”.   

Însă ce înseamnă „responsabilitate pentru nevoile lor privind securitatea”? În special pentru ruşi ca Oleg Smolenkov şi familia sa, care trăiesc aici în mod deschis?   

Chiar dacă ar fi relocaţi într-un loc secret, probabil că ruşii ar putea să-i găsească. Reporterul de investigaţii Jeff Stein remarca în 2018: „Devin însinguraţi. 

Le este dor de familia şi prietenii lor. Aşa că, în ciuda pericolului de a se expune represaliilor, dezertorii ruşi care se ascund peste hotare dau telefoane sau trimit e-mailuri rudelor din ţara de baştină. Şi atunci când fac acest lucru, Kremlinul ascultă”. 

Potrivit lui Stein, „sursele din serviciile de securitate americane spun că există o creştere a activităţii Rusiei în SUA în ultimii ani; persoane suspectate a fi agenţi au putut fi observate în cartierele unor dezertori protejaţi de echipele de securitate ale CIA”.   

După ce mâna Kremlinului a fost descoperită în asasinarea din 2006 a lui Litvienko şi mai târziu în otrăvirea lui Skripal, Putin şi apropiaţii săi ar trebui să se gândească de două ori înainte să încerce asasinarea unor ţinte din SUA. 

(Luna trecută, la Berlin, după ce un georgian care a comandat forţele rebele cecene a fost ucis, făptaşul a fost prins imediat). 

Deşi este adevărat că în era comunicaţiilor avansate este mai uşor ca cei care se ascund să fie localizaţi decât era în zilele URSS, este, de asemenea, mai uşor ca asasinii plătiţi să fie prinşi.   

Însă pare-se că lui Putin nu-i pasă prea mult de faptul că Kremlinul ar putea fi prins în fapt. Dimpotrivă, scopul, ca întotdeauna, este trimiterea unui avertisment inamicilor politici şi celor care sunt tentaţi să dezerteze.  

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter