Luptele dintre IDF și Hamas, unul dintre cele mai mortale și distructive din istoria recentă, a dus la moartea a peste 41.000 de persoane, puțin peste jumătate dintre acestea fiind femei și copii, potrivit autorităților sanitare locale, transmite Știri.md cu referire la stirileprotv.ro.

„Acest război este distrugere și mizerie. Ar face pietrele să strige”, a declarat Shifaa Hejjo, o femeie în vârstă de 60 de ani care locuiește într-un cort amplasat pe terenul pe care se afla odată casa ei. „Oricine vede Gaza ... va ajunge să plângă”.

În urma luptelor, aproximativ un sfert din toate structurile din Gaza au fost distruse sau grav avariate, conform unei evaluări a ONU din septembrie, bazată pe imagini din satelit. Oficialii au anunțat că aproximativ 66% din structurile construite din zonă, inclusiv peste 227.000 imobile pentru locuit, au fost avariate într-o mai mică sau mai mare măsură.

În cazul unei încetări a focului, aproximativ jumătate din familii „nu au unde să se întoarcă”, a declarat Alisrazboion Ely, coordonator în Gaza al Shelter Cluster, o coaliție internațională de furnizori de ajutor condusă de Consiliul Norvegian pentru Refugiați.

Dezastrul din Gaza, comparabil cu cel din Ucraina

Devastarea din Gaza rivalizează cu cea din orașele de pe linia frontului din Ucraina, asta în condițiile în care această zonă are jumătate din suprafața Kievului.

Aproape la fel de multe clădiri au fost distruse sau avariate în Gaza ca în întreaga Ucraină după primii doi ani de război cu Rusia, potrivit lui Corey Scher și Jamon Van Den Hoek, cercetători americani care utilizează imaginile din satelit pentru a documenta devastarea provocată de războaie.

Potrivit lui Scher, nivelul de distrugeri din centrul și sudul Gazei este aproximativ echivalent cu cel din Bakhmut, aflat pe linia frontului, scena uneia dintre cele mai mortale bătălii din războiul din Ucraina, unde forțele ruse au distrus aproape fiecare clădire din calea lor pentru a forța trupele ucrainene să se retragă. Distrugerile din nordul Gazei sunt și mai grave, a spus el.

Sistemul de apă și canalizare din Gaza a fost distrus. În plus, mai mult de 80 % din infrastructura de sănătate și chiar mai multe drumuri sunt deteriorate sau distruse.

La sfârșitul lunii ianuarie, Banca Mondială a estimat pagube în valoare de 18,5 miliarde de dolari - aproape producția economică combinată a Cisiordaniei și a Gazei în 2022. Aceasta a fost înainte de unele operațiuni terestre israeliene intens distructive, inclusiv în orașul de frontieră sudic Rafah.

Taberele de refugiați, noua realitate din Gaza

Aproximativ 90% din cele 2,3 milioane de persoane din Gaza au fost strămutate din cauza conflictului, adesea de mai multe ori, conform statisticilor ONU. Sute de mii de persoane s-au înghesuit în tabere de corturi întinse lângă coastă, fără electricitate, apă curentă sau toalete.

ONU estimează că aproape 70% din instalațiile de apă și canalizare din Gaza au fost distruse sau deteriorate. Acestea includ toate cele cinci instalații de tratare a apelor reziduale din zonă, precum și instalații de desalinizare, stații de pompare a apelor uzate, puțuri și rezervoare.

Agențiile ONU spun că șomajul a crescut la aproximativ 80%, de la aproape 50% înainte de război, și că aproape întreaga populație trăiește în sărăcie. Chiar și așa, pentru cei care își permit asta ar fi aproape imposibil să importe materiale de construcție din cauza restricțiilor israeliene, a luptelor continue și a climatului de instabilitate.

Obstacole în calea reconstrucției

Primul obstacol în calea oricărei reconstrucții semnificative în Gaza este molozul. Acolo unde odinioară se aflau case, magazine și clădiri de birouri, acum sunt acum mormane uriașe de moloz presărate cu rămășițe umane, substanțe periculoase și muniții neexplodate.

ONU estimează că războiul a lăsat în Gaza aproximativ 40 de milioane de tone de resturi și moloz, suficient pentru a umple Parcul Central din New York până la o adâncime de opt metri. Ar putea fi nevoie de până la 15 ani și de aproape 650 de milioane de dolari pentru a le îndepărta.

Trebuie luată în calcul, de asemenea, problema locului de depozitare a acestora: ONU estimează că ar fi nevoie de aproximativ cinci kilometri pătrați de teren dintr-un areal deja limitat.

Condițiile în care Gaza ar putea fi reconstruită

Țările arabe bogate, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au declarat că sunt dispuse să contribuie la reconstrucția Gaza doar ca parte a unui acord postbelic care să creeze o cale către un stat palestinian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a exclus acest lucru, afirmând că nu va permite Hamas sau chiar Autorității Palestiniene susținute de Occident să guverneze Gaza. El a declarat că Israelul va menține un control de securitate nelimitat și va delega afacerile civile palestinienilor din zonă.

Reconstrucția Fâșiei Gaza ar necesita, de asemenea, importul unor cantități masive de materiale de construcții și echipamente grele, pe care Israelul este puțin probabil să le permită atât timp cât există posibilitatea ca Hamas să își reconstruiască infrastructura.

Organismul militar israelian care coordonează afacerile civile din Gaza afirmă că nu restricționează intrarea de provizii civile și permite așa-numitele articole cu dublă utilizare care ar putea fi folosite și în scopuri militare. Israelul a permis intrarea unor materiale de construcție înainte de război, în cadrul mecanismului cunoscut sub numele de Mecanismul de reconstrucție a Gaza, dar acesta a fost supus unor restricții și întârzieri severe.

Shelter Cluster estimează că ar fi nevoie de 40 de ani pentru a reconstrui toate casele distruse din Gaza în acest context.