11 mai, 10:34
0
473

Ce va face UE dacă se stinge gazul rusesc. BERD: Vor trece la regenerabile

11 mai, 10:34
0
473

În timp ce factorii de decizie și liderii industriei se pregătesc pentru o reducere a livrărilor de petrol și gaze rusești către Uniunea Europeană și alte țări, în cel mai recent raport privind perspectivele economice regionale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) explorează impactul potențial al unei astfel de mișcări, pentru regiunile sale.

Ce va face UE dacă se stinge gazul rusesc. BERD: Vor trece la regenerabile

Astfel în cazul în care fluxul de gaz rusesc către vest s-ar opri brusc la sfârșitul trimestrului II din 2022, BERD se așteaptă la o încetinire a creșterii economice în mediu cu 2,3% în regiunile sale în acest an, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Prețurile gazelor în statele europene ar crește cu 40-50 la sută

În 2023, producția ar fi în continuare cu 2% sub nivelul care altfel ar putea fi de așteptat. Creșterea ar urma să conveargă apoi spre scenariul de bază al BERD până la sfârșitul anului 2023.

"Încetinirea ar fi determinată de o creștere a prețurilor pe piețele globale de gaze și de impactul rezultat asupra competitivității industriei grele din Europa de Vest.

Reducerea estimată a producției se bazează pe ipoteza că, pe termen scurt, prețul gazelor în statele europene ar crește cu 40-50 la sută, iar al țițeiului Brent ar crește cu 15 la sută (în timp ce prețul țițeiului Urals din Rusia ar scădea cu 15 la sută)", explică BERD.

Pe termen mediu, în acest scenariu, pe măsură ce consumatorii și firmele încep să caute surse alternative de energie (inclusiv surse regenerabile) și alte surse de gaze naturale, BERD se așteaptă la o creștere a investițiilor în surse alternative de energie, cu accent privind tehnologiile mai puțin intensive în folosire hidrocarburilor.

Până la sfârșitul anului 2023, creșterea economică generată de această nouă investiție ar compensa aproape în totalitate încetinirea provocată de sfârșitul exporturilor de gaze rusești.

Schimbarea lanțurilor de aprovizionare ar prezenta propriile provocări investitorilor în tehnologie curată.

Trecerea la regenerabile va creşte cererea de cupru, crom, mangan, zinc, nichel și siliciu 

Noile investiții în surse regenerabile și mașini electrice ar putea duce la o cerere mare de cupru, crom, mangan, zinc, nichel și siliciu. Rusia este un producător major de cupru, zinc și nichel, ale căror prețuri au crescut vertiginos într-o frenezie comercială la două săptămâni după invazia sa în Ucraina.

BERD susţine că state precum Polonia, Kazahstan, Turcia și Ucraina ar putea beneficia de pe urma creșterii cererii pentru aceste minerale.

Generarea de energie curată necesită, de asemenea, semiconductori, o componentă-cheie a dispozitivelor electronice.

Lanțurile de aprovizionare ale unor materiale utilizate în producția de semiconductori s-au schimbat în ultimele două luni, inclusiv cel al gazelor nobile (Ucraina produce 35% din neonul purificat din lume) și paladiu (Rusia este cel mai mare exportator al acestui metal din lume). Îngrijorările că acest lucru ar putea provoca penurie de semiconductori nu s-au materializat însă.

Prețurile pentru mineralele pământurilor rare, necesare și pentru tehnologiile de energie verde, au crescut chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina. China, care deţine practic monopolul pământurilor rare, reprezentând 80% din exporturi, continuă să controleze piața cu o cotă de 60%.

Astfel, prioritatea pe termen mediu pentru industria din regiune este trecerea la energie alternativă sau alte surse de gaz.

Astfel în cazul în care fluxul de gaz rusesc către vest s-ar opri brusc la sfârșitul trimestrului II din 2022, BERD se așteaptă la o încetinire a creșterii economice în mediu cu 2,3% în regiunile sale în acest an, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Prețurile gazelor în statele europene ar crește cu 40-50 la sută

În 2023, producția ar fi în continuare cu 2% sub nivelul care altfel ar putea fi de așteptat. Creșterea ar urma să conveargă apoi spre scenariul de bază al BERD până la sfârșitul anului 2023.

"Încetinirea ar fi determinată de o creștere a prețurilor pe piețele globale de gaze și de impactul rezultat asupra competitivității industriei grele din Europa de Vest.

Reducerea estimată a producției se bazează pe ipoteza că, pe termen scurt, prețul gazelor în statele europene ar crește cu 40-50 la sută, iar al țițeiului Brent ar crește cu 15 la sută (în timp ce prețul țițeiului Urals din Rusia ar scădea cu 15 la sută)", explică BERD.

Pe termen mediu, în acest scenariu, pe măsură ce consumatorii și firmele încep să caute surse alternative de energie (inclusiv surse regenerabile) și alte surse de gaze naturale, BERD se așteaptă la o creștere a investițiilor în surse alternative de energie, cu accent privind tehnologiile mai puțin intensive în folosire hidrocarburilor.

Până la sfârșitul anului 2023, creșterea economică generată de această nouă investiție ar compensa aproape în totalitate încetinirea provocată de sfârșitul exporturilor de gaze rusești.

Schimbarea lanțurilor de aprovizionare ar prezenta propriile provocări investitorilor în tehnologie curată.

Trecerea la regenerabile va creşte cererea de cupru, crom, mangan, zinc, nichel și siliciu 

Noile investiții în surse regenerabile și mașini electrice ar putea duce la o cerere mare de cupru, crom, mangan, zinc, nichel și siliciu. Rusia este un producător major de cupru, zinc și nichel, ale căror prețuri au crescut vertiginos într-o frenezie comercială la două săptămâni după invazia sa în Ucraina.

BERD susţine că state precum Polonia, Kazahstan, Turcia și Ucraina ar putea beneficia de pe urma creșterii cererii pentru aceste minerale.

Generarea de energie curată necesită, de asemenea, semiconductori, o componentă-cheie a dispozitivelor electronice.

Lanțurile de aprovizionare ale unor materiale utilizate în producția de semiconductori s-au schimbat în ultimele două luni, inclusiv cel al gazelor nobile (Ucraina produce 35% din neonul purificat din lume) și paladiu (Rusia este cel mai mare exportator al acestui metal din lume). Îngrijorările că acest lucru ar putea provoca penurie de semiconductori nu s-au materializat însă.

Prețurile pentru mineralele pământurilor rare, necesare și pentru tehnologiile de energie verde, au crescut chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina. China, care deţine practic monopolul pământurilor rare, reprezentând 80% din exporturi, continuă să controleze piața cu o cotă de 60%.

Astfel, prioritatea pe termen mediu pentru industria din regiune este trecerea la energie alternativă sau alte surse de gaz.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

Loading...