Explicaţia analiştilor pentru atacul terorist asupra ambasadei României

Potrivit Ministerului de Externe, bărbatul ucis în atac avea 43 de ani şi era membru al echipei de securitate a ambasadei, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Şefa diplomaţiei de la Bucureşti, Ramona Mănescu, a spus că atacul a vizat ambasada României, alături de alte misiuni diplomatice, aflate în acelaşi complex. Bărbatul care a fost rănit grav urmează să fie transportat la un spital din Europa.

Numărul celor care au murit în urma atacului se ridică la 16, iar alte 119 persoane au fost rănite de explozia unui camion capcană şi a focurilor de armă ale atacatorilor. 

Ţinta atentatului a fost aşa-zisa Zonă Verde din capitala afgană, acolo unde locuiesc cetăţenii străini, cartier care este păzit de armată şi este înconjurat de un zid.

Ramona Mănescu, ministru de Externe: “Persoana ucisă este din echipa de la faţa locului, era din echipa de securitate, era un coleg al nostru din misiune. 

Un al doilea a fost grav rănit, a fost operat la un spital dintr-o bază militară din zonă şi în momentul în care medicii ne vor da acordul îl vom transporta în Europa”

Ministrul român de externe a precizat că atacul a fost direcţionat împotriva reprezentanţei diplomatice a României din Kabul şi a altor misiuni diplomatice din zonă. ca urmare, personalul ambasadei noastre va fi dus într-o bază militară.

Gabriel Leş, ministrul Apărării: “Ceea ce ştiu să vă spun la acest moment, în urma legăturii telefonice pe care am avut-o cu doamna ministru Ramona Mănescu, este ca încercăm sa îl transferăm cât mai curând posibil în funcţie de evolutia stării de sanatate, pe românul nostru”

Potrivit unui comunicat al talibanilor, atacul cu bombă a fost o ripostă la bombardamentele americane şi ale aliaţilor lor. O cauză a atacului, susţin unii, ar fi şi retragerea trupelor americane. Preşedintele Donald Trump a anunţat recent că îşi va retrage trupe.

Ce spun analiştii despre atacul din Kabul

Dan Dungaciu, analist politic: 

„Imaginaţi-vă că o unitate militară începe retragerea, la un moment dat pleacă trei sferturi de personal, mai rămâne puţin personal la bază pentru a asigura logistica, în momentul ăla unitatea respectivă devine vulnerabilă. 

Şi talibanii ştiu foarte bine asta. Trebuia să fie un semnal de alarmă şi de avertizare pentru cei care sunt acolo. ”

Iulian Fota, analist militar: “Rămâne să vedem cine a comis atentatul pentru că ar putea avea o relevanţă aparte în acest caz, dacă el devine sau poate fi legat de negocierile recente pe care americanii le-au dus cu talibanii în special pentru identificarea unei posibile soluţii de stabilizare a situaţiei în Afganistan. 

E prima dată când văd o ambasadă a noastră în ultimii 30 de ani devenind ţintă pentru atentatori şi într-adevăr asta ar crea o situaţie de securitate aparte atât pentru corpul diplomatic, cât şi pentru noi ca ţară. 

Asta poate să arate că am intrat pe radar ceea ce noi n-am fost până acum şi chiar în perioade mult mai dificile, mult mai grele”.

SUA şi talibanii tocmai au încheiat un proiect de acord după un an de negocieri în Qatar, care urmează să fie prezentat în detaliu şi aprobat de Donald Trump. 

Potrivit primelor elemente făcute publice, el prevede o retragere iniţială, în termen de 135 de zile, din cinci baze în care armata SUA este prezentă. 

La finalul acestei prime etape, 8.600 de militari americani vor rămâne în Afganistan, faţă de între 13.000 şi 14.000 de militari în prezent.

Însă speculaţiile privind o retragere mai amplă, respectiv totală, care ar putea fi prevăzută de acord inclusiv cu un calendar, suscită temeri într-o parte a clasei politice naţionale, care consideră că ar trebuie menţinută o forţă antiteroristă substanţială.

În schimbul unei retrageri, insurgenţii s-au angajat la o “reducere a violenţei” în anumite zone - însă nu la o încetare a focului -, dar şi la garantarea faptului că teritoriile pe care le controlează nu vor servi drept bază pentru organizaţii “teroriste”. 

De asemenea, ei ar urma să se angajeze pentru prima dată în negocierile de pace directe cu guvernul de la Kabul. Semnatarii scrisorii dau asigurări că sunt favorabili unei “păci negociate” şi unei retrageri “substanţiale” sau chiar “totale”, dar numai “atunci când pacea o va permite”.