În consecință, Ministerul Finanțelor a fost nevoit să revizuiască textul iniţial şi a propus o versiune de compromis, aprobată de Guvern şi care va fi votată într-o ședință extraordinară a Parlamentului, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Modificarea prevederilor Legii nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, oricum duce la schimbarea tratamentului fiscal a acestora prin aplicarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Astfel, proiectul propune ca impozitarea tichetelor de masă cu contribuții de asigurări sociale achitate de angajator (18%) și angajat (6%). Impactul estimat al acestei măsuri pentru anul 2020 constituie 120 milioane lei.

Ministerul Finanţelor a justificat modificarea cu câteva date. Astfel la moment persoanele fizice primesc maxim 990 lei lunar (În condițiile a 22 de zile efectiv lucrate și a tichetului de masă cu o valoare de 45 de lei) sub formă de tichete de masă. Această valoare este scutită totalmente de la plata impozitelor, contribuțiilor de asigurări sociale și primelor de asigurări medicale.

Instituţia a estimat că în cazul impozitării acestui venit, în condiţiile actuale s-ar fi încasat la bugetul public național o sumă de 445 de lei. Aceasta fiind divizată în:
- 238 lei, contribuții de asigurări sociale virate de angajator și angajat.
- 89 lei, prime de asigurări medicale virate de angajator și angajat.
- 118 lei, impozitul pe venitul persoanelor fizice.

Totodată Ministerul Finanţelor susţine că potrivit rapoartelor prezentate de către operatorii tichetelor de masă în luna aprilie 2019, au fost emise tichete de masă în valoare de 27 de milioane lei per lună, fiind în creștere datorită numărului de angajatori care acceptă forma de acoperire a cheltuielilor de hrană pentru angajații săi.

Evoluția valorii tichetelor de masă emise lunar precum și prognoza este reflectată în graficul de mai jos.

Astfel dacă se menţine situaţia actuală, conform estimărilor, valoarea tichetelor de masă emise lunar la sfârșitul anului 2019 va ajunge la 50 de milioane lei, iar la finele anului 2020 - circa 62 de milioane lei.

Bugetul risca să rateze venituri de 250 milioane lei

"Aplicând cotele actuale de impozitare se constată că bugetul public național va rata sume de 21 de milioane lei lunar (11 milioane lei lei contribuții de asigurări sociale, 4 milioane lei - prime de asigurări medicale şi 6 milioane lei - impozitul pe venit)", susţine Ministerul Finanţelor.

Cifra anuală a veniturilor potenţial ratate se ridică astfel la circa 250 milioane lei, care este practic egal cu bugetul anual al unor raioane mari precum Cahul sau Orhei şi de două ori mai mare decât cel al unor raioane precum Nisporeni, Rezina sau Cantemir.

Prognoza evoluției tichetelor de masă pe parcursul anului 2020 este efectuată de Ministerul Finanţelor în baza evoluției anterioare a valorii care denotă o creștere constantă cu aproximativ 3 milioane lunar. Totodată, prognoza nu ia în considerație intrarea pe piață a noilor operatori. Adică cifra reală ar putea fi chiar mai mare.

"Totuși, prezumarea faptului că și în condițiile de impozitare valoarea tichetelor va fi similară cu cea prognozată este una eronată în contextul în care angajatorii preferă sistemul tichetelor de masă pentru facilitățile fiscale care există la moment", se arată în nota Ministerului Finanţelor.

Existenţa tichetelor subminează protecţia socială a angajaţilor?!

Instituţia susţine că existența acestor facilități care permit valorificarea doar în prezent a beneficiilor obținute, subminează din protecția socială a angajatului per viitor.

Un alt argument folosit de Ministerul Finanţelor este faptul că tichetele împreună cu alte facilităţi au dus la crearea unei "găuri" de circa 2 miliarde de lei în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, care este tot mai mult dependent de transferurile de la Bugetul de Stat.

În consecinţă "necesitatea impozitării tichetelor de masă este o intervenție argumentată ce va asigura protecția socială a angajaților".

La moment conform estimărilor Ministerului, 30.000 de persoane beneficiază de tichete de masă, fiind acordate de aproximativ 620 de angajatori. Instituţia mai susţine că premizele actuale pe piață încurajează această gaură să crească atât pe orizontală (mai mulți angajatori și mai mulți angajați) cât și pe verticală (mai multe tichete în loc de creșteri salariale).

Tichetele, un instrument efectiv de politică socială și motivare a angajaţilor

Această măsură fiscală (în versiunea iniţială) a trezit o reacţie negativă din partea unor specialişti locali, dar şi din partea investitorilor străini. Camera de Comerț și Industrie Franța - Moldova i-a solicitat premierului Maia Sandu să fie consultaţi şi investitorii, înainte de luarea unei decizii finale.

Iurie Cicibaba, fost viceministru al Finanţelor afirmă că unica soluţie este renegocierea acordului de finanţare cu FMI şi spune că este gata chiar să-i cumpere ministrului Finanţelor un bilet de avion până la Washington.

Şi Asociația Businessului European (EBA) din Moldova a solicitat de a anula punerea în aplicare a tratamentului fiscal aplicat tichetelor de masă, susţinând că acordarea lor "este un instrument efectiv de politică socială și motivare pus la dispoziția angajatorilor onești, având ca scop final îmbunătățirea condițiilor de lucru în Republica Moldova".

Potrivit EBA acest instrument este unul facultativ și tot mai des folosit în cadrul companiilor locale mici și mari, inclusiv a celor cu capital străin care au investit în domeniile nedezvoltate până acum în Republica Moldova, precum automotive, unde sunt circa 19.000 angajați, sau sectorul de textile şi confecții/producere încălțăminte - cu circa 30.000 angajați şi unde în mare parte angajatorii au decis să suporte cheltuieli suplimentare ce țin de acordarea tichetelor de masă pentru a atrage forța de muncă calificată.

"Reiterăm că beneficiarii tichetelor de masa se află preponderent la țară și în mare parte sunt oameni din pături sociale vulnerabile care folosesc aceste tichete pentru a cumpăra produse alimentare pentru familie", se arată în nota EBA.

Asociaţia îşi argumentează cererea şi prin date statistice, care arată că acordarea tichetelor a avut un impact pozitiv asupra comerțului şi mai ales asupra restaurantelor şi cafenenlelor.

"Această prevedere stimulează atât dezvoltarea domeniului, prin sporirea numărului a locurilor de muncă în distribuție, cât și trecerea plăților respective «în alb», adică plățile au devenit oficiale și impozitate în special în zonele rurale", susţine EBA.

Piaţa tichetelor de masă

De notat că din primăvara anului 2018, când au fost lansate şi până în prezent cinci operatori sunt implicați pe piața de tichete de masă, două companii multinaționale specializate în acest domeniu de activitate, Edenred și UP Moldova și trei bănci locale: Victoriabank, Moldova Agroindbank și FinComBank.

Tichetele sunt nominale, atribuite numai personalului salariat și cu o valoare a unui tichet pe zi lucrătoare (pentru masă inclusă în programul zilnic de muncă). Acestea pot fi utilizate numai în țara în care au emise, cu o valabilitate de 6 luni. Nu sunt acceptate în toate restaurantele și magazinele, ci doar în rețeaua de acceptare a unui operator. Spre deosebire de un mijloc de plată tradițional, acestea nu acordă dreptul la returnarea banilor

Până în prezent, valoarea nominală totală a tichetelor de masă emise de la lansare este estimată la 126 milioane lei. Cu o valoare medie a tichetului de masă de 38 de lei (angajatorul poate acorda un tichet de masă în valoare de 35-45 lei) - numărul total de tichete care au fost distribuite angajaților moldoveni este estimat la aproximativ 3,5 milioane.

Până la momentul actual, aproximativ 55.000 de persoane beneficiază de tichete de masă în fiecare lună, iar peste 1.300 de comercianți (supermarketuri, restaurante) acceptă tichetul de masă în toată țara, în principal în zonele urbane, iar aproximativ 800 de companii oferă acest avantaj angajaților lor, potrivit EBA.