982
1
Ex-ministrul economiei, despre furtul miliardului: Nu cred în teoria conspirației
982
1

Ex-ministrul economiei, Valeriu Lazăr, în mandatul căruia, în anul 2013 a fost privatizată Banca de Economii și concesionat Aeroportul Internațional Chișinău, îl contrazice pe ex-premierul Filat și spune că furtul miliardului n-a fost o operațiune pregătită cu mult timp înainte de jaful propriu-zis.

Foto: europalibera.org

El spune că privatizarea BEM n-a fost parte din planul de jefuire a băncilor, privatizarea a fost necesară, iar furtul s-a întâmplat ulterior din cauza unei „minți bolnave”, transmite Știri.md cu referire la economica.md.

„Comisia de Anchetă a furtului miliardului face o greșeală când abordează evenimentele anului 2013 din perspectiva anului 2019”, a menționat Valeriu Lazăr în cadrul Clubului Presei Economice, desfășurat pe 17 iulie la Chișinău.

El spune că atunci era de neconceput ca cineva să privatizeze banca doar pentru a o devaliza. „La ce om sănătos la cap îi putea trece prin gând că cineva o să vină să-și omoare propriul copil. Am făcut o comparație: nu poți învinui dealerul auto că a vândut un automobil unui cetățean cu acte în regulă, iar acesta ulterior s-a îmbătat și a intrat în mulțime”, a exemplificat ex-ministrul, adăugând că și-a propus suportul Comisiei de Anchetă pentru ca aceasta să înțeleagă cum s-a ajuns la privatizarea BEM din 2013.

Potrivit ex-ministrului, au existat două episoade mari – anul 2012- începutul lui 2013, când a fost dată prima lovitură de vreo două miliarde și ulterior, luna noiembrie 2014, după cum spune raportul Kroll.

Pentru Lazăr este o enigmă faptul că după 2013, atât la Banca de Economii cât și la Aeroportul Internațional Chișinău a ajuns același proprietar – Ilan Șor.

„Cred că și pentru mulți dintre decidenții de atunci asta a fost o surpriză mare, dar nu am cum să știu ce s-a întâmplat”, a spus acesta deși nu crede că Șor a organizat de unul singur această operațiune. ”Le-am spus și celor de la comisie să sape mai adânc deoarece n-are cum Șor să fie inginerul la toată construcția asta. Cred că și la momentul privatizării BEM, și la cel al concesionării aeroportului, nici Șor nu știa ce-l așteaptă. La acel moment știam că minoritarii au o înțelegere prealabilă cu una din acele două bănci mari rusești pentru această primă parte a tranzacției”, spune Lazăr.

Ex-ministrul spune că sarcina privatizării era doar să închidă acea gaură imensă din conturile băncii ce aparținea la acel moment statului. ”La finele lui 2012 la BEM existau credite neperformante de 1,4 miliarde de dolari, ce reprezenta 55% din portofoliul de credite, nu era vorba despre câteva sute de milioane. La acestea s-au mai adăugat niște gajuri fără valoare de circa 600 milioane de lei. Era deci vorba despre două miliarde de lei. De unde a apărut Șor nu pot să știu. Și la aeroport nu pot spune cum a apărut Șor, deoarece când am plecat de la minister (2014), acolo era cu totul altă structură. Dar chiar nu cred că Șor era artizanul la toată epopeea asta.”, consideră ex-ministrul.

Potrivit lui, furtul miliardului n-a fost o operațiune sofisticată după cum se crede. ”Ce-i sofisticat acolo? Au ridicat procentele la depozite, a dat lumea buluc cu banii pe care i-au împrăștiat prin creditele neperformante. Ce-i genial aici, mă rog? Pur și simplu e obraznic de tot, așa de obraznic că la un om normal nici nu-i poate trece așa ceva prin cap”, spune el.

Lazăr spune că acum discuția e de genul: dacă statul nu ceda controlul, atunci nu se întâmpla furtul din 2014. Însă el amintește că din 2009 până în 2013 statul controla BEM cu un pachet de 56%. Și s-a făcut vinovat de pierderi de două miliarde de lei la această bancă. Pe de altă parte, la băncile private nu existau aceste probleme. Și, potrivit ex-ministrului, interesul public era ca fără bani suplimentari de la buget să fie salvată Banca de Economii. ”Nu putea statul să astupe gaura de două miliarde. Nu era păstrarea controlului asupra băncii scopul în sine, ci salvarea ei de la faliment.”, a menționat ex-ministrul.

Pe de altă parte, acesta nu este de acord cu ipoteza răspândită în rândul opiniei publice de la Chișinău că atât privatizarea, dar și devalizarea BEM, au fost parte a unui plan mai amplu pus la cale mult mai devreme de 2014.

„N-am crezut niciodată în teoria conspirației și cred că lucrurile trebuie văzute pe etape. La o anumită etapă cineva și-a rezolvat niște probleme (financiare) utilizând BEM. Să nu uităm că în 2014 au avut loc și alegerile parlamentare. Poate cineva a avut nevoie să-și finanțeze campania. Aici speculez dar am dreptul s-o fac. Deci, cineva, la o anumită etapă folosea BEM pentru a-și rezolva niște probleme, inclusiv politice”, a spus Lazăr admițând că așa s-a procedat timp de vreo 20 de ani cu banii de la BEM.

În concluzie el zice că Comisia nu trebuie să facă greșeli: să nu pună toate etapele grămadă deoarece au existat câteva perioade distincte și la fiecare etapă erau anumite interese după care au apărut altele. ”Pofta vine mâncând). El spune că nu trebuie puși nici toți creditorii grămadă, deoarece în 2008-2009 a existat criza mondială și unii creditori onești n-au putut întoarce creditele, a fost embargoul rusesc, a fost criza imobiliară, care a prăbușit valoarea gajului.

De menționat că ex-liderul PLDM, Vlad Filat, a susținut în cadrul unui interviu că principalul beneficiar din jaful bancar este deputatul Ilan Șor. De asemenea, fostul premier este convins că toate mişcările de preluare a controlului celor trei bănci, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, au fost create de clasa politică din Republica Moldova, fără mâna externă.

De precizat că în cea de-a doua secțiune a Raportului Kroll-2, făcută publică de Renato Usatîi, Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Vlad Filat sunt trei dintre cei mai mari beneficiari ai fraude bancare din perioada 2012-2014 de la cel trei bănci.

Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat direct cel mai mult din frauda bancară. Companiile afiliate fostului lider democrat ar fi obținut puțin peste 30 de milioane de dolari prin diferite scheme cu banii ce au fost combinați în timpul fraudei bancare din cele 3 bănci.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter