În acest context, analiștii economici au declarat că Moldova a intrat oficial în recesiune economică, cauzată de factori interni și externi. Potrivit BNS, creșterea PIB-ului din 2024 s-a datorat în special unor sectoare precum tranzacțiile imobiliare, activitățile de cazare și alimentare publică. În schimb, sectoare esențiale precum agricultura, silvicultura, pescuitul, industria prelucrătoare, transportul și construcțiile au avut un impact negativ asupra economiei, contribuind la scăderea generală a activității economice, transmite Știri.md cu referire la zdg.md.

Mihaela Sirițanu, expertă în economie politică, consideră că recesiunea economică este rezultatul mai multor factori negativi, printre care:

Impactul războiului din Ucraina - care a afectat fluxurile comerciale și a creat incertitudine economică;
Creșterea prețurilor la energie - care a dus la o inflație ridicată și scăderea puterii de cumpărare;
Exodul forței de muncă - care a redus capacitatea de producție internă;
Schimbările climatice - care au afectat producția agricolă;
Lipsa investițiilor și întârzierile în reformele structurale - care au menținut economia într-o poziție vulnerabilă.

„Dependența de importurile de gaze și electricitate a făcut Moldova vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor globale. Pentru a depăși această situație, este nevoie de o diversificare a surselor de aprovizionare și de investiții în energie regenerabilă”, a explicat Mihaela Sirițanu.

Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, consideră că recesiunea economică va afecta în special populația prin creșterea șomajului și diminuarea puterii de cumpărare.

„Circa o treime din populație trăiește în sărăcie absolută, iar creșterea prețurilor la energie și alimente va agrava această situație. În plus, presiunile inflaționiste vor afecta familiile care au contractat credite, crescând riscul de neplată”, a explicat Lupușor.

Totodată, el a propus o serie de măsuri pentru depășirea crizei:

Diversificarea surselor de energie - prin creșterea importurilor din UE și utilizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău;
Stimularea antreprenoriatului - prin reducerea birocrației și facilități fiscale pentru IMM-uri;
Sprijinirea agriculturii - prin fonduri pentru irigații și tehnologii agricole moderne;
Creșterea transparenței în achizițiile publice pentru reducerea corupției.

Tatiana Lariușin, fondatoare a Centrului de Antreprenoriat și Politici Economice, consideră că recesiunea este un rezultat direct al riscurilor geopolitice și al lipsei de investiții străine.

„Niciun investitor serios nu va veni în Moldova în acest context de incertitudine. Este nevoie nu doar de politici economice eficiente, ci și de echipe capabile să le implementeze”, a declarat Lariușin.

Ea a subliniat că sectoarele IT și vitivinicol reprezintă motoare economice importante care pot fi stimulate prin politici de sprijin și reinvestirea capitalului obținut în străinătate.

Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, a afirmat că economia moldovenească a stagnat în 2024, dar autoritățile lucrează la măsuri pentru redresare.

„Programul „373” a generat investiții de peste 4 miliarde de lei, iar fondul de garantare a creditelor a sprijinit IMM-urile. De asemenea, programul de creștere economică al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro, va sprijini redresarea economiei în următorii ani”, a explicat Marian.