„Motivul scăderii este că „agricultura (consecințele secetei) și industria prelucrătoare au avut o contribuție negativă (în principal din cauza problemelor din sectorul energetic), iar balanța comercială pe acest fond - diferența dintre exporturi și importuri - a crescut, afectând negativ PIB-ul. Dar, pe de altă parte, investițiile au avut o contribuție pozitivă, crescând cu 16%, deși nu suficient pentru a compensa scăderea din alte sectoare. Investițiile de astăzi sunt creșterea de mâine. Consumul privat crește, de asemenea, impresionant, cu 6,3%”, a remarcat Alaiba, transmite Știri.md cu referire la infotag.md.

Dumitru Alaiba a reamintit că, în ultimii trei ani, Moldova a trecut prin „cea mai dificilă criză economică din istoria sa - consecințele pandemiei, inflației, războiului, crizei refugiaților, incertitudinilor legate de aprovizionarea cu gaze și electricitate, plus două secete devastatoare”.

„Încă avem o mulțime de probleme care ar fi putut fi rezolvate acum 10-20 de ani, dar reformele au fost amânate. Moldova va avea în continuare creștere economică accelerată, atât de necesară, dar cu o singură condiție - să aibă înțelepciunea de a susține direcția integrării europene. Toate țările care au aderat la Uniunea Europeană în ultimii 20 de ani sunt mai bogate astăzi. Nicio țară nu a devenit mai săracă după aderare”, a subliniat Alaiba.

Citește și: PIB-ul în trimestrul I 2025, în descreștere cu 1,2% față de anul 2024

Citește și: Cine sau ce a tras în jos PIB-ul Moldovei în primul trimestru al anului