Când spui Sergiu Rădăuțanu, spui excelență în știință și devotament față de educație și țară. Dincolo de formule și teorii, el a fost omul care a transformat învățământul din Republica Moldova într-o adevărată ”pepinieră de ingineri”.

S-a născut într-o familie de intelectuali, la 17 iunie 1926, la Chișinău. Bunicul, Sergiu Gh. Rădăuțanu, a studiat la Sorbona, iar tatăl, Ion Rădăuțanu, a fost profesor de franceză. Mama, Nina, era profesoară de muzică.

A avut o copilărie grea — ocupația sovietică, războiul, foametea și deportările.

Familia sa s-a confruntat cu o decizie dificilă în 1940: să rămână în Chișinău sau să plece în România. Au ales să rămână. La scurt timp tatăl său moare pe front în 1941 și Sergiu la doar 15 ani devine sprijinul familiei. Însă, asta nu l-a împiedicat să absolve liceul cu brio.

Visul său dintotdeauna a fost să devină profesor, și după armată, în 1950, devine student la Facultatea de Fizică a Universității de Stat din Chișinău. Perioada de studenție, de asemenea, a fost grea. Trei ani a purtat doar haine militare, fiind prea sărac pentru a-și cumpăra altele.

Tânărul ambițios și talentat, după absolvirea universității, își continuă studiile la Leningrad, la Institutul de Fizică și Tehnică "A. F. Ioffe". Acolo a cercetat materiale semiconductoare pe bază de indiu, arsen, seleniu și telur. În 1959 a obținut titlul de doctor, iar în 1966 – cel de doctor habilitat.

Având o dragoste deosebită de țară a ținut cu tot dinadinsul să formeze aici, în republică, o instituție superioară cu profil tehnic. Astfel, în 1964, devine rector fondator al noului Institut Politehnic din Chișinău. Selectează cadre didactice competente, organizează admiterea și procesul de studii, aduce tineri din sate și promovează predarea în limba română. La rectorat se vorbea românește, iar troleibuzele duceau studenți din sectorul Râșcani spre sălile de curs din centru.

În 1969, când IPC sărbătorea 5 ani de activitate, sub conducerea lui Sergiu Rădăuțanu învățau peste 9000 de studenți, coordonați de 564 de lectori. În acești ani au absolvit 2623 de specialiști — cifre care arată nu doar un efort instituțional, ci și misiunea de a pune temelia unei elite tehnice moldovenești.

Dar performanța și popularitatea sa a atras și antipatii. În 1970, un incident legat de „limba moldovenească” duce la anchete politice. Ca urmare, în ‘73 este înlăturat din funcția de rector, iar grupele moldovenești sunt desființate!

Cu toate acestea, Rădăuțanu nu a renunțat. A revenit la cercetare și a fost onorat cu titluri academice precum: membru de onoare al Academiei Române (1991), al Academiei Inginerești a Federației Ruse (1992), Doctor Honoris Causa al universităților din Timișoara, Brașov, Iași și Chișinău.

A publicat peste 30 de cărți și zeci de articole, afirmându-se ca un precursor al fizicii semiconductorilor în Moldova. A făcut descoperiri importante legate de procesele de punere în ordine și fenomenul de politipie în sisteme ternare. A publicat circa 1000 lucrări științifice în ediții internaționale de prestigiu, a elaborat singur sau în colaborare peste 100 de brevete de invenții.

Ținând prelegeri la universități din Franța, Germania, SUA, Anglia, Coreea de Sud, Ungaria, India, Japonia, Rădăuțanu a demonstrat că învățații din Republica Moldova au ce oferi lumii.

A fondat și consolidat legături științifice între Moldova și România, formând o adevărată „frăție dacică” a cercetării.

S-a stins din viață pe 6 martie 1998. Personalitatea sa ne învață că într-o epocă în care compromisurile sunt normă, poți rămâne totuși fidel propriilor convingeri.

Proiectul educațional „100 de inventatori din Moldova” a fost creat de compania inovatoare Simpals și de autorul seriei de cărți „Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova”, Denis Roșca. În fiecare joi, vorbim despre realizările compatrioților noștri care au devenit inventatori remarcabili și pionieri. Urmăriți publicațiile și veți vedea - avem pe cine să admirăm.

*Acesta este un articol publicitar. Știri.md nu poartă răspundere pentru textul și mesajul afișat în articol.