Olga Anikst s-a născut în 1886 la Chișinău, (Basarabia), în familia unui muncitor la fabrica de tutun. Hersh-Leiba Leizerovich Braverman, tatăl său și maică-sa, Ester-Tziva Mordko-Iosevna au avut 18 copii, Olga fiind al 13-lea. Studiile primare le-a făcut la un gimnaziu privat, iar în 1905 a absolvit cu brio școala profesională pentru domnișoare, specializată în galanterie și cartonaj.

La vârsta de 20 de ani este angajată la fabrica de carton din Ekaterinoslav, (azi Dnepr, Ucraina). Pentru activitate împotriva regimului țarist, a fost condamnată la un an de detenție. Următorii zece ani s-a aflat în emigrare în diverse țări europene precum Germania, Elveția, Franța. Revenind în Rusia, deja după Revoluție, se transferă la Moscova, unde se dedică organizării sistemului de învățământ profesional.

În 1918-1919 Olga Anikst (prenumele după soț) este una dintre inițiatoarele Comitetului de Stat pentru Învățământ Profesional și contribuie la reorganizarea educației muncitorești prin crearea Direcției Principale pentru Educație Profesională. Conduce Departamentul de Educație a Muncitorilor și Școlilor Profesionale Inferioare până în 1928, reformând sistemul de ucenicie și pregătire profesională. De asemenea, este și redactor al revistei „Jizni rabocei șkolî”, secretar științific al Consiliului Științific de Stat și organizează congrese importante pentru educația muncitorilor.

După un stagiu în Germania, pentru preluarea metodelor de predare a limbilor străine, în 1930 revine în patrie și creează Institutul Pedagogic de Stat de Limbi Străine ”Maurice Thorez” din Moscova, (actualmente Universitatea Lingvistică de Stat), devenind totodată și rector al acestei instituții.

Anii represiunilor staliniste nu au cruțat-o nici pe ea: în 1938 (după executarea soțului său pentru ”trădare de patrie”) este arestată și condamnată la 8 ani de muncă în lagăre. În anul 1945, după eliberare, este transferată în regiunea Sverdlovsk, unde lucrează ca și croitoreasă. A fost reabilitată abia în 1955, după 17 ani de suferință.

Pe parcursul activității sale a ridicat mai multe întrebări relevante vremurilor: de exemplu problema statutului școlilor profesionale – dacă acestea ar trebui să fie considerate instituții de învățământ profesional mediu sau școli meșteșugărești, de asemenea ea critica orientarea excesiv de specializată (adică profil îngust) a formării muncitorilor.

Olga Anikst este autoarea numeroaselor lucrări publicate în revistele „Învățământul Popular”, „Pentru cadre pedagogice”, „Buletinul învățământului profesional-tehnic” și altele, precum și a unor recomandări metodice și materiale didactice în domeniul educației. Ea a fost un promotor activ al educației profesionale, susținând totodată și formarea cadrelor didactice și perfecționarea continuă a profesorilor de limbi străine.

Proiectul educațional "100 de inventatori din Moldova" a fost creat de compania inovatoare Simpals și de autorul seriei de cărți "Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova", Denis Roșca. În fiecare joi, vorbim despre realizările compatrioților noștri care au devenit inventatori remarcabili și pionieri. Urmăriți publicațiile și veți vedea – avem pe cine să admirăm.

*Acesta este un articol publicitar. Știri.md nu poartă răspundere pentru textul și mesajul afișat în articol.